Ce teorie să îmbrățișăm?

Un rol deosebit în temperatura entuziasmului comparatiștilor care îmbrățișează fără discernământ aproape toate teoriile despre care am vorbit l-a avut A. N. Veselovski. În primul rând, Veselovski nu vede nici o contradicție între teoria mitologică și cea indianistă, ele completându-se reciproc; și avea perfectă dreptate: dacă teoria mitologică se referă la „protoistoria” basmului, T. Benfey și teoria lui se ocupă de stadiile ulterioare. Așa se explică faptul că unii adepți ai teoriei mitologice (M. Müller, de exemplu), fără a-și părăsi pozițiile, adoptă teoria indianistă. Procesul este mult mai complex, „migrația” putând foarte bine să aibă și o direcție inversă – din Occident spre Orient. Nu pot fi ignorate nici influențele reciproce. Totodată, asemănările (identitățile) nu sunt neapărat rezultatul migrației, ele puteau să apară în condițiile existenței unei „dezvoltări psihologice” asemănătoare sau identice, Veselovski lansând în acest sens „teoria bazelor existențiale și psihologice ale folclorului”. În sfârșit, trebuie amintit rolul unor teze ale „școlii antropologice” care au constituit baza poeticii istorice (evoluționiste) fundamentată de A. N. Veselovski.