Domnița Ștefănescu 
28 august 1992. Executivul hotărăşte eliminarea totală a sprijinului financiar pentru o serie de produse de strictă necesitate (carne, preparate din carne) şi parţială pentru alte produse la fel de importante (30% pentru pâine şi transport, 25% pentru energie electrică). Rămân nemodificate preţurile la produse lactate şi combustibili pentru gospodăriile populaţiei. Pentru a atenua şocul produs de iminentele scumpiri, apar şi Hotărârile Guvernului (nr.499 şi 500) cu privire la indexarea salariilor şi la stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară, pentru 1 septembrie – 31 decembrie 1992 şi la indexarea şi compensarea pensiilor de asigurări sociale de stat, militare şi a altor venituri ale populaţiei.
– PRM anunţă că va propune Parlamentului să adopte o declaraţie împotriva sărăcirii populaţiei care suportă cea mai gravă curbă de sacrificiu din istoria modernă a ţării. PRM este sigur că după alegeri se va instala un guvern de coaliţie căruia îi recomandă, din timp, să oprească varianta în vigoare a reformei. Conducerea partidului este profund afectată de moartea lui Virgiliu Cătălin Zbăganu, militant neobosit pentru înfiinţarea Partidului Comunist. Deşi s-a comunicat oficial ca Zbăganu a murit călcat de tren din propria culpă, pentru PRM acest deces este un asasinat politic care marchează începutul celui de-al doilea val de asasinate politice ce va determina partidul lui Corneliu Vadim Tudor să-şi creeze propriile structuri de apărare.
31 august 1992. La Şedinţa extraordinară a Consiliului Naţional Consultativ al Sindicatelor se apreciază ca n-au fost respectate hotărârile rezultate din întâlnirea de la 25 august 1992 dintre preşedinţii Confederaţiilor „Frăţia” (Miron Mitrea), CNSLR (Victor Ciorbea), Cartel „Alfa” (Bogdan Hosu) şi reprezentanţii Guvernului. La recentele tratative cu Executivul, reprezentanţii sindicaliştilor au pus în discuţie probleme acute şi grave: protecţia socială adecvată în condiţiile retragerii parţiale sau totale a subvenţiilor la o serie de produse de la 1 septembrie, blocarea unor măsuri economice care ar duce la falimentul economiei naţionale, stoparea corupţiei, furturilor, abuzurilor, recalificarea şi reintegrarea în muncă a şomerilor. Dacă Guvernul va continua să rămână în expectativă, sindicatele vor organiza, ca primă reacţtie, mitinguri de protest, în toată ţara, la 11 septembrie.
– În luna august, lună a campaniei electorale, evenimentele politice cel mai atent urmărite sunt cele care ţin de cursa apropiatelor alegeri.
– 36 de partide, formaţiuni politice şi coaliţii au depus liste de candidaţi pentru alegerile parlamentare. Dintre acestea doar 9 au liste de candidaţi în toate cele 42 de circumscriptii electorale din ţară, atât pentru Senat cât şi pentru Camera Deputatilor – CDR, FDSN, FSN, MER, PNL, PRM, PSM, PUNR şi PR (Partidul Republican). Pentru mandatele din Senat se înfruntă 66 de partide care propun 3 267 de candidaţi, iar pentru Camera Deputaţilor 81 de partide, formaţiuni şi coaliţii, cu 7 253 de candidaţi. La Ambasadele şi Consulatele României din străinătate 15 secţii de votare îşi vor aştepta alegătorii.
În faza de debut a campaniei electorale toată lumea – candidaţi şi alegători – declară că e de dorit să avem o confruntare civilizată între programe politice şi nu dispute de orgolii, atacuri la persoană, lovituri neloiale, violenţe verbale şi chiar fizice etc. În consecinţă în această etapă – a teoretizărilor făcute cu eleganţă şi ţinută – formaţiunile politice şi personalităţile care candidează la alegeri îşi fac cunoscute prin mass-media platformele program. Cele mai răsfăţate formaţiuni politice în sondajele de opinie efectuate în această perioadă sunt FDSN şi CDR – când una când alta pe locul întâi în preferinţele electoratului. Cele două mari concurente, ilustrând şi două tendinţe diferite în politica românească au fost şi cele mai active în a-şi face cunoscute programele şi în a promite că, dacă vor fi preferate de alegători, vor scoate România din criza profundă în care se află.
Imagine de pe ziarelive.ro
