04.02.2020
la mine în clopotniță
miroseai a tămâie lejeră și’a levănțică toarsă sub voalul tău adesea prea cuminte stârnit arareori a furtună când sărat, când oblic, când ploios. erai biserica unde, ah obrăznicătură! te învoluptai îngenuncheată sorbindu’mi smirna ascunsă la mine în clopotniță. mai vrei?



