stare

n-am știut niciodată unde să-mi ascund virgulele

prin cărți partituri ecografii prăfuite sau erori de identitate

le-am lăsat să crească sub piele cu degete plete

infatuări și nasturi rupți din poemele mele

uneori mi-au încrețit uitările m-am trezit pe poante

fixând doar ultimul rând

alteori mi-am pus în urechi scoarță de gorun

să nu mai aud șoaptele din șpalturile lor decolorate

am crescut așa jumătate restul ocupat de cerneală

glezne subțiri în pantofi anna cori

bluze largi din cuvinte și fuste cambrate

pe ultimul război mondial credeam

într-un punct m-am dezbrăcat de piele să fugă

dar vertebrele mele îndrăgostite de virgule

s-au împrăștiat prin umbre

des dintr-un lamborghini de hârtie

le văd în baston pe trecerea de pietoni

înveșmântate în virgule și răsucite pe la colțuri

spre păpușa din cârpe care am rămas

n-am știut niciodată

tip tiptil

spre despărțirea luminii

în două

14 decembrie 2019