Nicolae Roșianu 
Eposul eroic, cântecul istoric și balada prezintă alte caracteristici care decurg direct din implicarea realității; dacă în cazul basmului am vorbit de relația folclor-realitate, acum este mult mai adecvat să avem în vedere relația folclor-realitate istorică.
Basmul este categoria folclorică ce se leagă cel mai puțin de istorie, de evenimentele istorice ca atare. Eposul mai păstrează unele elemente fantastice, care îl apropie de basm, dar ele nu mai sunt de proveniență mitologică, ci mai degrabă „exagerări conștiente care numai metaforic depășesc limitele realului” (1), aici elementul fantastic transformându-se în hiperbolă, caracteristică predominantă a eposului eroic.
Cântecul istoric este o specie „hibridă”, oscilând între epos și baladă, uneori împrumutând, ca și balada, de altfel, multe elemente din cântecul liric. Despre gradul de istoricitate al unor categorii folclorice vom vorbi în capitolul consacrat informației folclorice, aici ne limităm la câteva trăsături care dau individualitate cântecului istoric și baladei.
În cântecul istoric întâlnim „nume de personaje și locuri istorice, fixate în povestirea unor evenimente reale sau idealizate” (2). Prezența personajelor și evenimentelor istoricește identificabile determină excluderea din cântecul istoric a elementului fantastic, hiperbola apare mai rar sau se diminuează, făcând loc „manierei realiste”, tendinței de relatare a faptelor cât mai aproape de autentic.
(1) Cf. M. Pop, P. Ruxăndoiu, op. cit., p. 297.
(2) Cf. Istoria literaturii române, vol. I, p. 163
(fragment din „Folclor și folcloristică”, Editura Universității București, 1996)
