Carmen FiranCarmen Firan
22.06.2019

Aceiaşi

După un timp am început

să semăn cu tine

vedeam aceleaşi forme

în crăpăturile din tavan

aceleaşi animale mari preistorice

în norii albi de vară la ţară

şi ţigara mi-o stingeam la fel

apăsând degetul

peste o vină imaginară

 

ochiul meu stâng migra

în ochiul tău stâng

planetele se mişcau

la fel pentru noi

norocoasă ne era toamna

şi tot tristă seara de joi

 

mâna mea creşte în continuarea

braţului tău

mângâiam câinele pe rând

şi el nu ştia când eşti tu

ori când sunt

 

semănam atât de bine

încât culorile le vedeam

în aceleaşi culori

şi dacă tot a fost să fiu

tu n-ar mai trebui să mori.

(sursa foto: meandmine-r.blogspot.com)