Selfie

Orice zi lăsată de Dumnezeu rămâne nevindecată…

Cavernele burgului expectorează, raiá necrozată,

zidurile-s oarbe, timpu-i chircit sub roşii peruci de castan,

chipul stă-n umbră, sufletul în lumină, zvâcnind dedalian…

Aici bugetarii strădalnic dărâmă cetatea turcească

scânteietor hotel intercontinental prompt să plămădească

şi cară cărămizile acasă, pentru ticluit şopron…

Aici e fântâna cu peştişori, iar aici loc pentru şotron,

aici sunt merdenelele cu carne din ierni împotmolite,

aici discul lui Newton rotind uniform veri neprihănite…

Mai la vale-i e tihna zilelor în care ţi-ai jertfit mâinile

Mai la deal e mintea răscoaptă ― câinele păzindu-ţi mâinele…

Aici ― albeaţa nopţilor în care te-au ocolit îngerii,

alături ― manuscrisele aburinde, din magma plângerii…

Aici potecile aruncă săgeţi de după metereze,

absenţele din viaţă încep surd să se încoloneze…

Ringelspiel-uri izomorfe învârtesc zilele guralive,

longevive coterii digestive sunt neconotative…

Cel mai mult ţi-a plăcut Roata Mare, ticsită cu farfarale,

Şi-acum eşti tare gârbovit de sihăstria vorbelor tale…

Vieţile noastre ― spălate duşumele ―, galanteriile,

batistele despărţirilor bleu şi-au sleit broderiile,

nervurile înfrunzirilor faste dospesc în moliciune,

măştile trupului, răpuse, ― horă la poarta lui răpciune…

“It’s so easy for someone to joke about scars

if they’ve never been cut.”

“The wound is the place where the Light enters you.”

Degeaba te-ai eschivat !

Ne-aşteaptă oglinzile din cer! Eliberează-te din ecou!

Editează ! Salvează! Ai zburat dincolo de-un voit hublou!