Carmen Firan 
Dacă nu ar fi fost
acea dimineaţă de toamnă
respiraţia încinsă
a oraşului decapitat
liniştea căzută
ca o cortină de plumb
am fi continuat să pariem strâmb
pe lupte închipuite
pe geografii imaginare
cei puternici sunt singuri
cei puternici sunt trişti
şi atât de nostalgici în candoarea
de a-şi împinge visele
până unde nici ei
nu le mai pot urmări
cu privirea
de sus toate se văd la fel:
morţii cu morţii
cei vii cu deşertăciunea.
