Născut la Băiţa, în judeţul Hunedoara, Mircea Sântimbreanu (7 ianuarie 1926 – 19 august 1999) s-a remarcat şi a fost îndrăgit ca scriitor de literatură pentru copii. Un rol în alegerea sa l-a avut, probabil, faptul că la începutul carierei a fost profesor de istorie la o şcoală din Bucureşti care acum îi poartă numele. Atras de lumea copilăriei şi a şcolii, Mircea Sântimbreanu a lăsat moştenire o operă vastă, destinată celor mici. „Cu şi fără ghiozdan”, „Lângă groapa cu furnici”, „Recreaţia mare”, „Extemporale şi… alte lucrări scrise”, „32 de premianţi”, „Să stăm de vorbă fără catalog” şi „Mama mamuţilor mahmuri” sunt doar câteva titluri celebre ce fac parte din opera acestuia.
“VA TREBUI SĂ FACEŢI NEAPĂRAT şi cît mai degrabă cunoştinţă cu Matei Tilică, cum îi spun colegii. Şi nu pentru că băiatul, după cum singuri veţi putea judeca, ar avea ceva extraordinar sau măcar deosebit în fiinţa lui; statură potrivită, potrivit de gras, nas, gură, frunte potrivită, potrivit de curat (de murdar, aş fi ispitit mai curînd să spun, dar se înţelege că murdăria nu e niciodată potrivită) etc. Cu toate acestea, repet, căutaţi de-i faceţi cunoştinţă. N-o să-l uitaţi curînd, vă asigur. Dar pentru asta trebuie să-l vedeţi scos la lecţie.
Da, să-l vedeţi ieşind din fundul clasei la tablă, rotindu-şi ochii, rugător, printre bănci:
– Ce avem, mă? Ce avem?
Apoi, oprindu-se zîmbitor în faţa profesorului:
– Ah, ce bine îmi pare că m-aţi scos! Şi în aceeaşi fracţiune de secundă, întorcîndu-se desperat spre clasă:
– Nu mă lăsaţi, mă! Nu mă lăsaţi!
– Ei, Matei, ce lecţie am avut pentru azi? se aude întrebarea profesorului. Tilică se trage pe nesimţite lîngă prima bancă şi-i izbeşte colegului talpa cu călcîiul:
– Suflă, mă!Apoi, privind cu nevinovăţie drept în ochii profesorului:
– N-am înţeles întrebarea, tovarăşe profesor. Su-flă!
– Ce titlu are lecţia de azi?”
(„Un şmecher la lecţie”)
Imagine de pe grupulcorint.ro