6 octombrie 1995. Vicepreşedintele PNL, Călin Popescu Tăriceanu, consideră că, spre binele României, PDSR ar trebui să rupă alianţa cu PRM şi PUNR şi să formeze un guvern minoritar, susţinut în Parlament de Opoziţie, cu condiţia adoptării unui pachet de legi tehnice care să asigure continuarea procesului democratizării şi a reformei. Liderul PNL are convingerea că şi celelalte formaţiuni politice din CDR ar accepta această situaţie. De altfel, cu o zi în urmă, la o conferinţă de presă, Emil Constantinescu, preşedintele CDR, a susţinut acelaşi punct de vedere.
– Torino – Italia. Ion Raţiu, deputat PNŢCD, şeful delegaţiei române la sesiunea de toamnă a AAN (Adunarea Atlanticului de Nord) a fost propus în funcţia de coraportor în cadrul grupului de lucru al AAN asupra lărgirii NATO.
– C.V. Tudor declară, la o conferinţă de presă, că, personal, îl simpatizează şi îl respectă pe Ion Iliescu, dar nu este de acord cu indiferenţa acestuia faţă de ruinarea ţării şi cu anturajul pe care şi l-a format. De aceea îi promite preşedintelui ţării o scrisoare deschisă în care să-l invite „să se debaraseze de mafioţii şi gangsterii care-l înconjoară” şi cere preşedinţiei „să mai reducă motoarele în această ceartă pentru a nu-i face să jubileze pe duşmanii ţării”. PDSR îi recomandă să fie atât de responsabil şi matur încât să înţeleagă că stabilitatea ţării „trebuie să reprezinte ţelul suprem”. Cât despre pamfletul din România Mare C.V Tudor declară că nici nu l-a scris şi nici nu l-a citit înainte de publicare, întrucât ca director de reviste (şi om politic cu multe atribuţii) nu are nici timpul necesar şi nici obligaţia de a citi înainte de tipărire tot ce se publică în revistele pe care le conduce.
– Gheorghe Funar declară că P.U.N.R, n-a intrat şi nici nu doreşte să intre în conflictul Iliescu-Vadim, dar preşedintele ţării trebuie să dea explicaţii în legătură cu acuzaţiile lui Vadim, pentru că dacă acestea sunt adevărate „e bai mare”.
– Parchetul General de pe lângă CSJ a dispus declanşarea unor verificări în legătură cu publicaţiile România Mare şi Politica ale lui C.V Tudor. În urma acestor cercetări, se va decide dacă e cazul să se iniţieze procedurile de ridicare a imunităţii parlamentare.
7 octombrie 1995. Petre Roman a fost numit la sesiunea anuală plenară a AAN (Torino-Italia) unic raportor special al subcomisiei pentru lărgirea NATO şi relaţia cu noile democraţii, subcomisie nou creată care va funcţiona în cadrul Comisiei Politice a NATO.
– La şedinţa Consiliului Naţional al PL’93 se hotărăşte ca partidul să propună 40 000 de candidaturi pentru alegerile locale şi să pregătească 15 000 de observatori. Sloganul sub care se va desfăşura campania electorală este – „Proprietate, Ordine, Dreptate”. Nu s-a stabilit încă dacă PL’93 va susţine un candidat propriu la preşedinţia ţării.
8 octombrie 1995. Oliviu Gherman, preşedintele PDSR, declară că partidul său respinge oferta CDR de a sprijini un guvern minoritar al PDSR cu condiţia ca acesta să rupă alianţa cu partenerii săi – PUNR, PRM, PSM. Totuşi Oliviu Gherman declară, în cursul unei întâlniri cu Miguel Angel Martinez, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, că PDSR ar putea hotărî ruperea alianţei cu PRM, ca urmare a acuzaţiilor aduse de liderul acestui partid lui Ion Iliescu. M.A. Martinez a apreciat că o astfel de acţiune ar conduce la îmbunătăţirea imaginii României în Europa. Cu o zi înainte a avut loc o întâlnire între Ion Iliescu, membri ai Guvernului şi lideri ai PDSR.
– La postul de radio Europa Liberă, Christopher Smith, copreşedinte al Comisiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE) a Congresului SUA, declară că se va opune acordării clauzei naţiunii celei mai favorizate cu regim permanent pentru România şi, mai mult, că va susţine retragerea acesteia într-o scrisoare adresată Congresului SUA. Christopher Smith a şi cerut retragerea clauzei pentru România invocând progresele neconcludente înregistrate de această ţară pe calea democraţiei şi a tranziţei la economia de piaţă. Congresmanul american, care s-a întâlnit cu Ion Iliescu în SUA, a mai declarat că este îngrijorat de tendinţele naţionalist-extremiste din România ca şi de declaraţiile periculoase pe care le fac chiar membrii coaliţiei guvernamentale.
9 octombrie 1995. La Palatul Parlamentului din Bucureşti încep lucrările celei de a 94-a sesiuni a Uniunii Interparlamentare la care sunt prezenţi 1 000 de parlamentari din întreaga lume. Fenomenul corupţiei este tema acestei sesiuni.
10 octombrie 1995. Blocul Unităţii Naţionale (BUN) format din PUNR şi PDAR s-a transformat într-o trilaterală prin cooptarea MER (preşedinte Eduard Victor Gugui). Trilaterala este definită de cei care au realizat-o drept o alternativă de centru la actuala configuraţie a eşicherului politic. Alianţa va fi condusă pe rând (6 luni) de unul din liderii partidelor componente şi va avea o Comisie Permanentă, ca organism de conducere, formată din 15 membri.