Pentru ziariști – pedepse mai mari

16 septembrie 1995. Plenara PRM definitivează strategia pentru viitoarea campanie electorală şi aprobă decizia Consiliului Naţional al partidului de a propune drept candidat al PRM la alegerile prezidenţiale pe C.V. Tudor, desemnat cu unanimitate de voturi pentru această demnitate. Ieşind din ordinea de zi a plenarei, C.V. Tudor condamnă apariţia Cărţii albe a Securităţii care ar fi o selecţie subiectivă de informaţii, privitoare la relaţiile oamenilor de cultură cu fosta Securitate. Liderul PRM îl consideră pe Virgil Măgureanu, directorul SRI, vinovat de apariţia acestei cărţi care dezinformează şi manipulează opinia publică, dar îl acuză şi pe Ion Iliescu de a fi colaborat la elaborarea cărţii (fapt infirmat ulterior de preşedinţie). C.V. Tudor mai susţine că Virgil Măgureanu a încercat să organizeze înainte de alegerile din 1992 o adevărată conspiraţie împotriva lui Ion Iliescu în care a încercat să-l atragă şi pe liderul PRM, pentru a-l împiedica să candideze la un nou mandat de preşedinte. Motive suficiente pentru pentru ca C.V. Tudor să anunţe că va cere lui Ion Iliescu destituirea lui Virgil Măgureanu de la conducerea S.R.I.

18 – 19 septembrie 1995. Preşedintele Republicii Lituania, Algirdas Brazauskas, face o vizită oficială în România, la invitaţia preşedintelui Ion Iliescu. Se semnează documente privind colaborarea în domeniile cultură şi sănătate, precum şi o înţelegere de colaborare la nivelul ministerelor de Interne. La întrevederea dintre preşedinţii lituanian şi român se abordează în cadrul problemelor de politică externă şi posibilitatea extinderii NATO către centrul şi estul Europei. Ion Iliescu este de părere că trebuie înţeleasă şi Rusia atunci când se opune extinderii NATO către centrul şi estul Europei, deoarece în acest caz există pericolul izolării politice, militare şi economice a Rusiei.

21 – 22 septembrie 1995. La invitaţia lui Ion Iliescu, preşedintele României, preşedintele Republicii Muntenegru, Moimir Bulatovici, întreprinde o vizită oficială în România.

23 – 24 septembrie 1995. Gheorghieni. La întrunirea Consiliului Reprezentanţilor UDMR se discută despre regulamentul Consiliului Executiv, buget, alcătuirea listelor de candidaţi pentru alegerile locale, activitatea Comitetului de criză pentru modificarea Legii învăţământului. În ce priveşte alegerile locale se propune organizaţiilor locale să înainteze candidaturi pentru funcţiiie de primari în toate localităţile unde numărul maghiarilor este mai mare de 8 000 sau depăşeşte 15% din populaţie. Pentru alegerile prezidenţiale UDMR socoteşte că e necesar să propună un candidat propriu. Lászlo Tökés prezintă o scrisoare de protest împotriva Guvernului Ungariei care încurajează „puterea naţionalistă actuală din România” în problema politicii faţă de minorităţi, reflectată în Legea învăţământului.

25 septembrie 1995. Preşedintele Ion Iliescu pleacă la Washington într-o vizită de lucru de 9 zile. Ion Iliescu urmează să aibă întrevederi cu președintele Bill Clinton, vicepreşedintele Al. Gore, secretarii apărării, trezoreriei şi comerţului, liderii majorităţii republicane şi minorităţii democratice din Congresul SUA, preşedinţii Băncii Mondiale şi FMI, oameni de afaceri reprezentanţi ai unor firme importante. Pe agenda discuţiilor cu Bill Clinton figurează creşterea volumului relaţiilor comerciale, permanentizarea clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România, retrocedarea proprietălilor evreieşti, integrarea României în structurale euroatlantice, situaţia din fosta Iugoslavie.

– Conducerile celor mai importante cotidiane din România (Adevărul, Evenimentul zilei, România liberă, Cronica română, Curierul naţional, Libertatea, Jurnalul naţional) semnează o declaraţie de protest împotriva modificărilor adoptate de Parlament la Codul Penal prin care se înăspresc pedepsele cu închisoarea pentru calomnie, insultă, ofensă la adresa funcţionarilor publici, magistraţilor, poliţiştilor, pedepse care sunt mai mari în cazul în care calomnia, insulta, ofensa se produc prin intermediul mijloacelor de informare în masă. Semnatarii protestului consideră că noile reglementări, care-i vizează discriminatoriu pe ziarişti, încalcă articolul 16 din Constituţie care prevede egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii şi limitează libertatea presei. Împotriva noilor prevederi înscrise în Codul Penal se pronunţă şi partidele din opoziţie.

26 septembrie 1995. Reprezentanţii BM şi ministrul Finanţelor român, Florin Georgescu, semnează (cu un an întârziere) un acord de principiu privind aprobarea împrumutului FESAL, de 280 milioane de dolari, destinat ajustărilor structurale la nivel microeconomic. Florin Georgescu declară că meritele pentru semnarea acordului revin Guvernului a cărui politică e apreciată de organismele internaţionale, iar vinovăţia pentru întârzierea semnării acestui acord revine Opoziţiei care „a tărăgănat discutarea Legii de accelerare a privatizării, căutând hibe procedurale şi nu de fond”. Oricum, Florin Georgescu e satisfăcut pentru că a încheiat „un acord, cu bătaie lungă, pentru anii 1996 şi 1997”.