Dan RomașcanuBun regăsit după o vară toridă care pentru unii a însemnat mai ales vacanţă, pentru alţii muncă, şi pentru majoritatea dintre noi o combinaţie a celor două moduri de a trăi.
Încep şi eu seria de toamnă a articolelor rubricii CHANGE.WORLD în care vă invit să explorăm împreună lumea tehnologiei de calcul, a comunicaţiilor internetice şi a inteligenţei artificiale, să încercăm să înţelegem tendinţele şi felul în care descoperirile şi invenţiile din aceste domenii influenţează vieţile noastre în prezent şi o vor face în viitor. Din când în când vom aduce în discuţii cărţi, filme, lucrări de artă inspirate de tehnologie sau chiar create cu ajutorul ei, vom răsfoi pagini din istoria calculatoarelor şi a Internetului amintindu-i pe oamenii care au creat şi inovat în aceste domenii. Pentru primul articol din această rubrică propun să trecem în revistă câteva din ştirile importante ale ultimelor luni în domeniile care constituie subiectul principal al rubricii.
(sursa imaginii http://www.usnews.com/opinion/economic-intelligence/2015/08/13/fcc-net-neutrality-rules-undercut-americas-world-class-internet)
Prima ştire pe care o voi menţiona provine din domeniul legislaţiei americane a Internetului. Agenţia guvernamentală Federal Communication Commission (FCC) încearcă de câţiva ani să introducă în sistemul de comunicaţii american reguli de ‘neutralitate a reţelei’ care să interzică marilor firme furnizoare de servicii pe a căror infrastructură circulă astăzi o mare parte din comunicaţiile americane şi ale întregii planete, impunerea de tarife prioritare diferenţiale şi la extrem blocarea anumitor categorii de trafic – de exemplu, cele care aparţin competitorilor sau care transportă anumite categorii de aplicaţii. Intenţiile sunt în principiu bune, şi aceste reguli susţinute public şi de preşedintele Obama sunt asemănătoare celor introduse în ultimele 18 luni şi în Comunitatea Europeană. În Statele Unite însă aceste reglementări întâmpină mari obstacole şi li se împotrivesc în primul rând marile companii vizate, dar şi politicieni care sunt susţinuţi de aceste companii sau reprezintă interesele unor categorii de alegători, ca şi o parte din experţii în domeniu care susţin că reglementările copiază în mare parte tiparul aplicat serviciilor telefonice în anii 30 ai secolului trecut, în condiţiile în care traficul şi serviciile făcute posibile de Internet sunt foarte diferite în complexitate şi dimensiuni. Oponenţii mai susţin că departe de a permite un acces universal la serviciile pe reţea, regulile propuse de FCC vor dăuna dinamicii Internetului şi vor scumpi legăturile, căci furnizorii nu vor avea altă soluţie decât de a creşte capacitatea reţelei în care vor trebui să încapă toate aplicaţiile. Adăugaţi la aceasta neîncrederea înrădăcinată în Constituţia americană a cetăţenilor faţă de ceea ce ei percep a fi reglementările dictate de birocraţia federală, şi veţi putea înţelege de ce regulile stabilite de FCC au fost deja de două ori anulate prin hotărâri judecătoreşti, şi de ce la începutul lui august o acţiune judiciară a fost înaintată unui tribunal în Washigton DC, pentru a preveni implementarea celei de-a treia încercări de a pune în aplicare ‘regulile de neutralitate’. Va urma, şi nu este exclus ca următorul episod al acestei ‘saga’ să se petreacă pe colina Capitolului unde îşi are sediul Congresul American.
(sursa imaginii http://www.digitaltrends.com/mobile/google-alphabet-news/)
Ştirea care a făcut cea mai mare vâlvă în domeniul corporatist este fără îndoială decizia companiei Google de a-şi modifica identitatea şi de a-şi diversifica planurile de afaceri, creând entităţi independente pentru motoarele de căutare (domeniul iniţial al companiei) şi serviciile informatice şi pentru celelalte domenii de investiţie ale lui Google care au cel puţin la prima vedere puţine legături cu profilul inţial al companiei şi care folosesc resursele financiare rezultate din profiturile acestei companii de succes pentru avansuri tehnologice în alte domenii (Internetul de mare viteză, dar şi vehiculele terestre fără şofer şi cele aeriene fără pilot). Surpriza este mai degrabă cât de târziu a avut loc această acţiune de de-centralizare, proces prin care au trecut multe alte companii (nu neapărat aflate iniţial în zona hi-tech), de la Sony şi Disney până la General Electric şi Time-Warner. Nici numele noului şef executiv (CEO) al companiei principale Google nu i-a uimit pe cei care o urmăresc, este vorba despre Sundar Pichai, adjunctul lui Larry Page, co-fondatorul lui Google alături de Serghei Brin.
(sursa imaginii http://technology.desktopnexus.com/wallpaper/1054461/)
Schimbări de personal la vârful piramidei au avut loc în această vară şi la Cisco (sau Cisco Systems cum era cunoscută până în 2006), compania cu cel mai remarcabil succes comercial în domeniul infrastructurii Internetului. De câte ori trimiteţi un mesaj sau comunicaţi în vreun fel pe Internet sunt şanse de mai bine de 50% ca măcar o parte din drum să fie parcurs folosind echipamentul companiei. Înfiinţată în 1984 împreună cu o miriadă de alte companii start-up care îşi încercau şansa creând o nouă industrie, Cisco a devenit cam un deceniu mai târziu compania dominantă a branşei, ca urmare a unor decizii inspirate de alegere a produselor, a unor politici de achiziţii şi mai ales de marketing şi vânzări agresive şi eficiente. Succesul companiei este legat în mare măsură de numele celui care din 1995 ocupă poziţia de CEO şi din 2006 şi pe cea de preşedinte al comitetului de directori – John Chambers. La sfârşitul lui iulie, Chambers a predat ştafeta conducerii executive a companiei lui Chuck Robbins, într-un moment semnificativ în viaţa firmei, un moment de transformare a industriei în care o companie ca Cisco trebuie să îşi diversifice gama de produse şi servicii pentru a continua succesul obţinut în deceniile precedente într-o ramură devenită ‘comoditate’ deci prin definiţie mai puţin profitabilă.
(sursa imaginii: https://blogs.windows.com/bloggingwindows/2015/01/21/the-next-generation-of-windows-windows-10/)
Ce mai este nou la Microsoft? Ce altceva decât lansarea comercială a versiunii 10 a pachetelor Windows pentru calculatoarele personale? Windows 10 face parte dintr-o strategie complexă şi ambiţioasă prin care Microsoft, condusă acum de Satya Nadella, îşi propune să recâştige o parte din piaţa pierdută în ultimul deceniu, propunând o familie de aplicaţii (Universal Windows Apps) care arată şi se comportă identic pe orice platformă hardware ar rula, de la telefoane mobile inteligente, trecând prin tablete şi până la calculatoarele personale (existente şi viitoare). Imediat după lansare au apărut şi semnele de întrebare legate de execuţia şi şansele de succes ale acestei strategii. Windows nu are încă un ‘supermarket de aplicații’ cum şi-au format şi consolidat de câţiva ani Apple şi Google. Mai nimeni nu foloseşte sau nu plănuieşte să folosească Windows pe telefoanele mobile dominate tot de cei doi mari concurenţi menţionaţi. Versiunea lansată în iulie nu este lipsită de probleme (dar au lipsit acestea vreodată la vreo versiune nouă Microsoft?), deşi primele impresii împărtăşite de experţi şi de pasionaţi sunt în general pozitive.
(sursa imaginii http://www.networkworld.com/article/2960675/smartphones/iphone-7-rumor-rollup-a-real-release-date-plus-apple-puts-kibosh-on-carrier-scuttlebutt.html)
Noutăţi de la Apple? Nu prea multe în această vară, aşa că a fost loc de multe zvonuri, unele confirmate, altele nu. Lansarea majoră de început de toamnă a avut loc la 9 septembrie, când au fost dezvăluite public modelele de telefoane inteligente iPhone6s împreună cu o nouă linie de tablete ‘profesionale’ iPad Pro. Între timp, în al doilea trimestru al anului s-au vândut 4,2 milioane de ceasuri inteligente Apple Watch, recepţia critică a fost în general pozitivă, dar parcă impactul este mai redus decât se anticipa, iar competitorii (Samsung mai ales) nu întârzie în a răspunde.
Va fi interesant. Vă urez o toamnă frumoasă!
