Literatura de azi 
Ce duh ai și ce putere.
Să-mpletesti ceara cu miere,
De la floarea din grădină,
Ostenită de albină?
Tu aduni de pe meleaguri,
Pentru stupi și pentru faguri,
Pulberi, rouă, stropi și leacuri,
Poate că de mii de veacuri.
Ca din lâna, ca din ace,
Deși rețeaua de ghioace,
De celule-n care pui
Mierea dulce și un pui.
Scule, numere, cântare
Au pus la măsurătoare
Că-ncaperea cea mai mare
În găoacea cea mai mică
E ghiocul tău, fetică
Ești, pe lumea de subt cer,
Cel mai mare inginer.
Pe-ntuneric, far’ să știi,
Ai făcut bijuterii
Și minuni în toată clipă
Cu musteață și aripă.
Și, cum știi, muncind, să taci,
Nu te lauzi cu ce faci.
Tudor Arghezi
