Carmen Firan 
Când prin fereastră
îți intră bucăți din poemele scrise
de ultimii cavaleri ai mileniului
pentru iubite adormite
cu oglinda pe piept
când pisica mai obosită
decât mâinile tale toarce gânduri
adunate pe tălpi
de prin cotloanele
și amintirile altora
când plouă nedrept peste
ultima noapte de vară
să nu poți vedea răsăritul
pe o plajă de așteptări înșelate
când visele se prefac în visuri
virusate de prădători
cu mantii întunecate
când pleci și îmi spui
să am somnul ușor
alunec în brațele fiarelor
din spatele porții de fier ferecate.
