Domnița Ștefănescu 
9 august 1995. Victor Ciorbea, preşedintele CSDR, consideră că acordul social dintre Guvern şi CNSLR-„Frăţia” pune în pericol mişcarea sindicală şi îndeamnă centralele sindicale să protesteze împotriva acestui acord.
– Şi minoritatea germană din România este nemulţumită de Legea învăţământului. Preşedintele Forumului Democrat German, Paul Philippi, a declarat că, în şcolile din România, „studiul istoriei României a fost înlocuit cu studiul istoriei românilor“, în care se ignoră contribuţia minorităţii germane.
10 august 1995. Deputatul israelian Avraam Poraz a declarat că textul rezoluţiei de protest împotriva Legii caselor naţionalizate din România, adoptată de Parlamental israelian, a fost trimis unor reprezentanţi marcanţi ai Congresului american care ar putea influenţa Bucureştiul în privinţa retrocedării averilor evreieşti naţionalizate. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, deputatul israelian are în vedere o intervenţie la Tribunalul internaţional de la Haga.
11 august 1995. Într-o prelegere ţinută la Cursurile şcolii de vară pentru mass-media de la Eforie Nord, Emil Constantinescu, preşedintele CDR, pledează pentru formarea unei noi generaţii de oameni politici educaţi în spiritul „responsabilităţii morale şi profesionalismului”. Observând că scena vieţii politice româneşti s-a populat după 1989 cu politicieni proveniţi din activişti, Emil Constantinescu face un portret-robot al acestui tip de om politic în care se recunosc „datele activistului judeţean“ „arogant şi viclean, grabnic spre îmbogăţire, umil când este cazul, grobian la ospeţe, solemn la ceremonii, dispus să-şi amintească de apartenenţa sa naţională când acest lucru aduce avantaje, patriot în versuri, dar internaţionalist când e vorba de dolari“. Preşedintele CDR propune un set de principii pentru ameliorarea vieţii politice şi o serie de norme de deontologie politică.
– România depune la secretariatul CE instrumentul de ratificare a Protocolului nr. 11 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
14 august 1995. La prima reuniune a Comitetului Internaţional pentru integrare europeană, prim-ministrul Nicolae Văcăroiu declară că prioritatea momentului este restructurarea economică prin privatizare accelerată.
15 august 1995. Curtea Constituţională avizează favorabil proiectul Legii învăţământului în limbile minorităţilor naţionale propus de UDMR şi însoţit de 492 380 de semnături de susţinere. Proiectul UDMR, conceput ca o replică la Legea învăţământului deja adoptată, poate intra în dezbaterea Parlamentului.
– Petre Roman i-a adresat o scrisoare lui Ion Iliescu în care îi cere să se implice în depăşirea crizei grâului. Victor Babiuc a adresat procurorului general, Vasile Manea Drăgulin, o scrisoare în care îi cere să cerceteze cauzele crizei grâului, respectiv implicarea în această criză a ceea ce Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii, numea „mafia întunericului“.
15 august 1995. Lista societăţilor comerciale care urmează să se privatizeze conform Legii nr. 55/1995 a fost definitivată şi cuprinde 3 907 societăţi. Cunoscută sub formula „Lista lui Coşea“, aceasta va stârni nedumerirea din cauza unor erori pe care le conţine.
– MAE îşi menţine poziţia de rezervă faţă de deschiderea unor noi consulate maghiare în România.
18 august 1995. Parchetul General de pe lângă CSJ a dispus începerea acţiunii penale şi trimiterea în judecată a directorului ziarului Ziua, Sorin Roşca Stănescu, şi a redactorului Cristian Ardeleanu pentru infracţiunea de ofensă adusă autorităţii. Ziarul Ziua a susţinut că preşedintele ţării, Ion Iliescu, a făcut parte din structurile KGB.
21 august 1995. Primarul sectorului 3 al Capitalei, Constantin Tutunaru, a fost repus în drepturi la Prefectura Capitalei şi SAI după ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a anunţat scoaterea sa de sub urmărire penală. Tutunaru a fost reţinut de Poliţie la 11 octombrie 1994, dar în urma anchetei efectuate cele nouă capete de acuzare formulate iniţial au fost infirmate.
22 august 1995. În cadrul unei conferinţe de presă, premierul Nicolae Văcăroiu prezintă activitatea Executivului în primele şase luni ale anului. Conform datelor furnizate producţia industrială a crescut cu 9,2% faţă de 1994, productivitatea muncii cu 12,9%, exportul cu 26,2%, rata şomajului a ajuns 10,3%, iar inflaţia va scădea sub 25% până la sfârşitul anului.
În ce priveşte „criza grâului” Nicolae Văcăroiu precizează că ţara n-a avut o supraproducţie de grâu, ci o producţie normală, supralicitată politic pentru câştigarea de capital electoral.
– Doru Ioan Tărăcilă, ministru de Interne, afirmă că fenomenul corupţiei costă statul român 1,5-2 miliarde de dolari anual, mai mult decât orice ajutor financiar obţinut de România în ultimii 5 ani.
24 august 1995. Petre Roman, liderul PD, îl acuză pe premier că a ajustat în favoarea cabinetului său datele statistice despre starea economiei, prezentând, cu două zile în urmă, ,,un basm privitor la creşterea nivelului de trai”. Părerea lui Petre Roman despre datele prezentate de prim-ministrul este comună cu a mai multor oameni politici din Opoziţie.
25 august 1995. Nicolae Văcăroiu mulţumeşte presei pentru senmnalarea unor erori (societăţi deja privatizate sau societăţi inexistente etc.) din lista societăţilor comerciale propuse pentru privatizare. Premierul promite să revizuiască lista „bob cu bob“ şi s-o completeze cu societăţi profitabile.
– Alianţa Confederaţiilor Sindicale Democratice din România şi PDSR au semnat un acord politic de cooperare.
26 august 1995. Nicolae Văcăroiu face o afirmaţie surprinzătoare: sumele provenite din evaziune fiscală totalizează 60% din bugetul de stat. Speriat de propria-i afirmaţie, prim-ministrul încearcă să distingă cauzele fenomenului în carenţele legislative, pentru care e responsabil Parlamentul, în defectuoasa funcţionare a vămilor, unde va înfiinţa un supracontrol, dar şi în alte sectoare. Concluzia premierului este că se impun măsuri „deosebit de dure”. Afirmaţia lui Nicolae Văcăroiu este imediat sancţionată. Tudor Mohora, liderul PSM, crede că o asemenea afirmaţie făcută de un prim-ministru „în orice ţară civilizată din lume echivalează cu o demisie”. Dinu Patriciu (PL’93) este la fel de categoric dar, ca de obicei, mai pitoresc: „Dl Văcăroiu ori e foarte prost, ori e şi prost şi mincinos. Într-o ţară în care Bulă e prim-ministm, orice e posibil”.
