Lorena Lupu 
Iată unul dintre videoclipurile care, prin stupizenia lor ontologică, ne-au pavat drumul spre cinism, fiind foarte potrivit ajunului zilei îndrăgostiților:
Cu alte cuvinte, sărbătorim vocea piţigăiată în mod deliberat, nevoia de a ne arăta unde e inima – în caz că nu ştim şi presupunem că acolo e pancreasul (min. 1.28), senzualitatea forţată şi neconvingătoare, buzele suprarujate (să pară că-s mai multe 😉 ) şi, mai ales, genialul vers şi profunda cugetare “Love was when I loved you” (min 2.03 – 2.06). Dacă nu mi-ar fi zis, poate că aş fi murit ca fraiera cu convingerea că “Love was when I hated you!” 🙂
Toate acestea, în soundtrack-ul unui film ce spune o poveste de dragoste care a ieşit din comun printr-un singur amănunt: că a venit apa şi i-a luat.
Bravos naţiune, halal să-ţi fie!
