„… devine mereu inimaginabil de rău, acel Rău pe care îl gîndim ca fiind… imaginabil. Și astfel, orice Rău – crezut de om oricând imaginabil, conține sămânța Chemării lui Satan. Este Satan un infinit mic, însă – este infinit…” (Theophil Magus)
… inima nu e
un cuib
de turturele gângurind manele
inima este
mușchiul cavernos
pompând nebun-sânge
arterial venos
vâscos spumos
desigur un însângerat
ah delicios mușchi la grătar
ah din piept despicat
mâna smulge jertfă dumnezeilor
fiind este totuși
ah cum doare
inima lui Dumnezeu
din pieptul meu despicat
cânt astă sâmbătă amar descânt
ating stele reci clipesc neuman
inuman în oarbă noapte de cleștar
a crucilor îmbârligate noapte cristal
chiar astă noapte de martie pelin
îmi suge vlaga
hipnotic ritm de algă unduind
afro-cubana samba liturgică
ay candela candela candela me quemo aé
ard întru speranță de viață nemistuită
ay candela candela candela me quemo aé
ay candela
Dumnezeule…
„… străzile ude
anaconde din asfalt…
noapte cu strigoi…“
***
***
RESPIRAȚIA
Creat de Leonard Oprea, acest nou eseu în literatura universală, „Respirația” – este o relativ scurtă, simplă și profundă meditație /aforism, cugetare, poezie, poem, proză scurtă, micro-eseu etc./ încheiată întru doar un haiku ce re-deschide meditația spre noi universuri de întrebări și răspunsuri asupra condiției umane.
(http://www.amazon.com/THEOPHIL-MAGUS-LIVING-BOSTON-Anna-Maria/dp/1462894763)
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Leonard_Oprea)
(http://christian-articole.blogspot.ro/2016/07/theophil-magus.html)