Dan Romașcanu 
4 februarie este ziua de naștere a lui Facebook. Cu 15 ani în urmă, la 4 februarie 2004, Mark Zuckerberg lansa la Universitatea Harvard aplicația The Facebook pe domeniul thefacebook.com. Îi luase câteva săptămâni să scrie codul și investise 1000 de dolari el, iar alți 1000 de dolari proveneau de la partenerul său, Eduardo Severin. Era vorba despre un „face book”, adică o aplicație în care studenții campus-ului universității împărtășeau fotografii și informații personale de bază. În prima lună, cam jumătate din studenții de la Harvard deveniseră abonați ai aplicației. În martie 2004, Zuckerberg a extins-o la alte universități americane – Stanford, Columbia și Yale –, pentru ca în câteva luni aplicația să fie folosită în majoritatea universităților nord-americane. Încorporarea numelui a avut loc în vara aceluiași an 2004, și tot atunci Facebook și-a mutat sediul în California, la Palo Alto. Până la sfârșitul anului 2005, peste 6 milioane de abonați accesau serviciile aplicației care se definea deja ca ‘rețea socială’. Din septembrie 2006 ea este o aplicație deschisă, accesibilă oricărei persoane în vârstă de cel puțin 13 ani, care are o adresă de poștă electronică.
(sursa imaginii: time.com/11740/facebook-10-year-anniversary-interfaces/)
15 ani este o vârstă dificilă. Este adevărat, pentru adolescente și adolescenți, și, câteodată, este adevărat și pentru companii. La prima vedere, este greu de contestat succesul lui Facebook. Peste 2 miliarde de utilizatori o accesează și, după estimările firmei, peste 2,6 miliarde de utilizatori accesează sau rețeaua socială, sau una dintre aplicațiile asociate (WhatsApp, Instagram, Messenger). Este vorba despre o treime din populația planetei. Un miliard și jumătate de utilizatori în medie accesează Facebook zilnic. Pentru sute de milioane de oameni, Facebook a devenit mijlocul principal de comunicare cu restul lumii și principalul canal de informație. În fiecare minut sunt actualizate în medie 293 de mii de status-uri personale, sunt postate 510 mii de comentarii, sunt încărcate 136 de mii de fotografii.
Prea mult?
(sursa imaginii: time.com/vault/year/2019/)
Numărul cu data 28 ianuarie 2019 al săptămânalului american TIME Magazine include un ‘cover story’ cu titlul: ‘I Helped Create This Mess. Here’s How to Fix It.’, adică ‘Am contribuit la crearea acestui dezastru. Iată cum poate fi reparat.’ Autorul este Roger McNamee, om de afaceri în vârstă de 62 de ani, investitor, fondator și co-proprietar al unor companii specializate în investiții. Fondurile conduse de el au avut legătură cu Facebook și McNamee ii cunoaște bine personal pe Zuckerberg și pe Sheryl Sandberg, cea care conduce acum operațiile firmei. Este documentat rolul său în cel puțin un moment cheie în istoria lui Facebook, moment care s-a petrecut în 2006-2007, atunci când Zuckerberg și colegii săi trebuiau să decidă dacă să vândă compania cu un profit imediat. McNamee i-ar fi sfătuit atunci pe aceștia să continue activitatea lui Facebook ca o investiție și cu un plan strategic pe termen lung. În acel moment, tinerii proprietari au vândut lui Microsoft doar 1,6% din acțiunile lui Facebook și investiția lor pe termen lung s-a transformat in decurs de un deceniu într-un succes istoric. După aceea însă, drumurile lui McNamee și Zuckerberg s-au despărțit.
(sursa imaginii: penguinrandomhouse.com/books/598206/zucked-by-roger-mcnamee/9780525561354/)
Articolul din TIME Magazine este o versiune prescurtată și adaptată a cărții ‘Zucked: Waking Up to the Facebook Catastrophe’, a cărei dată de lansare este 5 februarie 2019, la o zi după aniversarea zilei de naștere a rețelei Facebook, și care apare la editura Penguin Press. Această carte reprezintă o critică aspră a dominanței excesive și a influenței negative – în opinia autorului – pe care Facebook o are asupra societății democratice contemporane.
Ce susține McNamee? Succesul masiv al lui Facebook a condus la o catastrofă. Algoritmii proiectați și implementați de Facebook pentru a capta atenția utilizatorilor furnizează acestora ceea ce doresc să citească, inclusiv opinii similare sau asemănătoare cu ale lor, ceea ce creează în jurul fiecărui utilizator o bulă ideologică filtrată cu idei convenabile, sub aparența unui flux de știri obiective. Informația și dezinformația arată exact la fel și, în condițiile acestei prezentări uniforme, mesajele extreme sunt promovate în detrimentul celor neutre sau echilibrate. Rezultatul este o polarizare excesivă. În plus, faptul că nu există un control real și eficace asupra identității utilizatorilor face ca oricine să poată posta orice sub identități inventate (există, se estimează, peste 80 de milioane de identități false printre utilizatorii Facebook). Nicicând în istorie nu a fost mai ușor pentru oricine să scrie despre orice și ceea ce scrie să ajungă la un număr imens de cititori. Inclusiv știri false, opinii calomnioase, incitare la violență sub diferite forme.
(sursa imaginii: edition.cnn.com/2018/04/10/politics/mark-zuckerberg-senate-hearing-tech-illiteracy-analysis/index.html)
În opinia mea, există multe elemente de adevăr în criticile emise de McNamee, dar ele nu reprezintă întreagă realitate. Nu am găsit în textul articolului din TIME Magazine (cartea nu a apărut încă și, evident, nu am avut cum s-o citesc) nicio mențiune despre efectele pozitive pe care Facebook le are în propagarea informației pentru societățile care trăiesc în sisteme dictatoriale, sau despre rolul jucat de Facebook în sprijinul mișcărilor democratice. Într-adevăr, Facebook (și Google, și Amazon) au crescut mult peste așteptări și există pericolul ca ele să adopte practici monopoliste, dar nu trebuie ignorat faptul că fiecare dintre acestea provin dintr-o cultură profund democratică, deschisă dezbaterii și criticii, capabilă să se adapteze și să corecteze problemele când și acolo unde ele apar. McNamee critică modul în care Facebook își tratează problemele – inginereste, scriind mai mult cod, aplicând tehnici, cum ar fi Inteligența Artificială. Este aceasta neapărat un lucru negativ? Sunt oare reguli corporatiste în spiritul corectitudinii politice mai eficiente, au ele șanse mai bune de succes? Conceptul propus de McNamee ca soluție – cel al unei ‘human-driven technology’ (tehnologie condusă sau orientată uman) mie, personal, nu îmi este prea clar, sună mai degrabă a ‘buzzword’ sau pe românește a lozincă. Există și elemente ale criticii lui McNamee cu care sunt de acord, în special în ceea ce privește apărarea spațiului privat și necesitatea de a acorda mai multe opțiuni clare utilizatorilor în a-și defini gradul de protecție dorit, dar acestea sunt exact domeniile în care Facebook (și ceilalți mari competitori) și-au recunoscut lipsurile și au început să ia măsuri clare și vizibile de remediere. În fine, sunt foarte precaut în a susține reglementări stricte sub egida guvernelor sau a organizațiilor politice internaționale. Nu am nicio garanție că a preda controlul Internetului și al securității utilizatorilor pe mâna guvernelor va avea efecte pozitive pentru aceștia, și că tocmai organizațiile guvernamentale sau interguvernamentale vor proteja mai bine interesele cetățenilor decât o fac marile corporații tehnologice.
(sursa imaginii: businessinsider.com/facebook-ceo-mark-zuckerberg-sheryl-sandberg-pull-late-nights-cambridge-analytica-scandal-2018-3)
Schimbările sunt, cred, inevitabile. Ele se vor întâmpla și la Facebook și la ceilalți giganți ai erei Internetului. Diversificarea canalelor și distribuirea responsabilităților în firme comerciale mai mici și mai specializate a început deja la Google, de exemplu. Legislații anti-trust de genul celor care au spart monopolul Bell / AT&T în anii ’80 ai secolului trecut ar putea fi adoptate și în ceea ce îi privește pe Facebook și pe colegii ei de succes și de generație. Cred că vor apare și legi mai stricte pentru protejarea sferei private și a informațiilor personale, așa cum susține și Tim Cook, urmașul lui Steve Jobs la cârma lui Apple, în același număr al revistei TIME. Ar putea avea loc și schimbări personale, deși deocamdată cuplul Mark Zuckerberg – Sheryl Sandberg pare solid consolidat la conducerea lui Facebook. Săptămâna trecută au apărut și primele anunțuri semnificative ale anului 2019 în ceea ce privește restructurarea produselor companiei, și ele merg în direcția consolidării aplicațiilor rezultate din diferitele alianțe și achiziții. Utilizatorii familiei Facebook – Instagram, WhatsApp și Messenger – vor putea comunica unii cu ceilalți folosind aceeași infrastructură. Va fi interesant de urmărit ce grad de confidențialitate vor avea aceste sesiuni, ținând cont că astăzi doar WhatsApp protejează prin criptografie sesiunile utilizatorilor, pentru Messenger este vorba despre o opțiune, în timp ce utilizatorii Instagram, cel puțin deocamdată, comunica ‘în clar’. Răspunsurile le vom afla in timp, ceea ce este clar este faptul că Zuckerberg dorește să transmită lumii mesajul că se află ferm in control și că intenția sa este de a urma sfatul lui McNamee, cel de acum peste un deceniu, de a concepe și executa pe termen lung.
