Domnița Ștefănescu 
17 – 18 iunie 1995. La primul său Congres, PS îşi defineşte linia politică şi îşi alege structurile de conducere. Tudor Mohora devine preşedintele partidului, sunt aleşi membrii Consiliului Naţional, ai Comitetului şi Biroului Executiv. Partidul are filiale în toate judeţele şi 12 500 de membri cotizanţi. Din documentele adoptate de Congres – Programul PS şi Statutul – din raportul prezentat de Tudor Mohora Probleme actuale şi de perspectivă ale societăţii româneşti şi din opiniile exprimate rezultă că PS, ca partid de stânga, este adeptul unui socialism modern, al statului social de drept, al economiei de piaţă, al solidarităţii şi justiţiei sociale. Ziariştii au remarcat însă contradicţia între ideile programatice moderne şi discursul desuet amintind de un alt fel de socialism.
20 iunie 1995. Un număr apreciabil de tineri membri ai PNŢCD – 62 – părăsesc partidul declarându-şi dezacordul faţă de unele tendinţe de stânga care şi-au făcut loc în cel mai puternic partid al Opoziţiei.
21 iunie 1995. Liderii partidelor parlamentare au semnat Declaraţia de la Snagov, document care atestă acordul forţelor politice din România faţă de strategia naţională pentru pregătirea aderării României la UE. Partidele de opoziţie vin însă cu propuneri pivind modalităţile prin care se va realiza aderarea, iar unii membri ai Opoziţiei (PL’93) îşi manifestă neîncrederea faţă de capacitatea actualei Puteri de a realiza acest proces.
22 iun 1995. România îşi depune oficial candidatura pentru aderarea la UE, fiind al treilea stat fost comunist care face acest demers.
– C.V. Tudor, preşedintele PRM, a publicat în revista România Mare o scrisoare a 300 de militari activi şi în rezervă, adresată lui Ion Iliescu. Preşedintele României este acuzat de semnatarii scrisorii de „trădare de ţară” pentru că a subminat „capacitatea de apărare a armatei române”. Reacţiile apar cu promptitudine. Ministerul Apărării se delimitează de afirmaţiile din scrisoare pe care le consideră „neadevăruri”. Preşedintele, prin purtătorul de cuvânt Traian Chebeleu, declară că aşteaptă ca Parchetul General să se sesizeze referitor la acuzele extrem de grave.
23 iunie 1995. Trei partide de opoziţie – PD, PSDR, PL’93 – adresează un apel CSAT în care cer să se verifice acuzaţiile publicate de România Mare privind subminarea armatei de către preşedintele ţării.
24 iunie 1995. Preşedintele Camerei superioare a Parlamentului Rusiei, Vladimir Şumeiko, în vizită în România, declară că Moscova îşi va menţine dezacordul faţă de extinderea N.A.T.O. spre estul Europei. Mai mult, după întâlnirea cu Teodor Meleşcanu, ministrul de Externe, oaspetele a declarat că „România şi Rusia nu doresc intrarea spontană şi nesistematică în NATO” – afirmaţie de care Teodor Meleşcanu s-a delimitat. (27 iunie) Şi nu numai că NATO n-ar trebui să se extindă, dar ar fi oportun să dispară deoarece adversarul său – Tratatul de la Varşovia – a dispărut şi el. În acelaşi timp, în SUA, Gheorghe Tinca, ministrul Apărării, exprimă în cadrul unor întâlniri cu oficialii de la Pentagon dorinţa României de a se integra în NATO.
26 iunie 1995. Camera Deputaţilor abilitează Guvernul să emită ordonanţe în timpul vacanţei parlamentare.
– SRI încearcă să pună capăt unui scandal de proporţii declanşat de doi dintre ofiţerii săi. La 21 iunie doi ziarişti de la ziarul Ziua (dintre cei doi, Tana Ardeleanu este realizatoarea anchetelor despre apartenenţa lui Ion Iliescu la KGB) au observat că sunt filmaţi dintr-o maşină. Cei doi ziarişti i-au reţinut pe urmăritori şi i-au dus la Poliţie unde au fost identificaţi ca lucrători ai SRI. Această instituţie a negat faptul că lucrătorii ei îi urmăreau pe ziarişti, dar pe peliculele din aparatele de fotografiat imaginea Tanei Ardeleanu revenea frecvent. Cei doi ofiţeri ai SRI au fost suspendaţi din funcţie pentru „lipsă de profesionalism şi abilitate în îndeplinirea misiunii lor“. Ceea ce s-a numit „afacerea Terasa Anda“ nu s-a încheiat prin demiterea celor doi ofiţeri; comentariile, ipotezele şi protestele la adresa metodelor de lucru ale SRI au continuat încă multă vreme iar Virgil Măgureanu, directorul SRI, va mai avea de dat explicaţii (şi) în Comisia parlamentară de control al activităţii SRI.
27 iunie 1995. Senatorii dezbat statutul deputaţilor şi senatorilor şi adoptă articolul 7, votând în favoarea prezenţei parlamentarilor în AGA şi CA. Parlamentarii Opoziţiei vor determina o schimbare de atitudine în această problemă.
– Cannes. La cea de-a 15-a sesiune a CE se hotărăşte ca partea cea mai consistentă a asistenţei economice vest-europene să se îndrepte spre ţările Europei Centrale şi de Est, printre care şi România. Ion Iliescu, şeful delegaţiei române prezente la reuniune, se întâlneşte (şi) cu Jacques Chirac, preşedintele Franţei, şi cu Gyula Horn, primul-ministru al Ungariei. Gyula Horn şi Ion Iliescu decid să continue tratativele dintre România şi Ungaria în vederea definitivării Tratatului politic de bază. UDMR transmite tuturor participanţilor la reuniune un protest al acestei formaţiuni împotriva Legii învăţământului dezbătută în Parlamentul României. Ion Iliescu, în schimb, îi cere scuze lui Gyula Horn pentru un articol ireverenţios publicat de senatorul PDSR, Gheorghe Dumitraşcu, în ziarul Dimineaţa.
