Ramona Müller 
Când timpul vrea să se odihnească o face prin Cuvântul lui Isus, şi unde acest cuvânt răsună cel mai bine de Sărbători, decât în ţinutul Maramureşului!?„Cel ce vine” aici – Mesia şi turistul…
Aici, realitatea încă păstrează sentimentele curate, familia înseamnă îmbrăţişarea permanentă dintre bunici şi nepoţi şi iarna se identifică în anotimpul tradiţiilor. Fie că mirosul cozonacului de pe Iza te îmbie sau că îngerii desenează poveşti la Borşa, lumea ritualizată a Maramureşului tranşează modernul într-un spaţiu mirific.
Ca şi în alte regiuni ale României unele obiceiuri sunt comune: Colindatul, Umblatul cu „steaua” şi Umblatul cu „capra”. Specific satelor din Maramureş care păstrează cu mare pioşenie tradiţiile milenare sunt câteva obiceiuri, unele chiar locale. Uliţele vibrează sub glasurile colindătorilor, feciori sau fete, care merg din poartă în poartă cu urăturile. Seara de Ajun aparţine copiilor care, îmbrăcaţi în portul popular primesc din partea gazdelor mere şi colaci. Seara după slujba de Crăciun, băieţii pornesc în cete la casele care au lumina aprinsă şi poarta deschisă.
Rădăcinile trecutului devin sens prinViflaim, cel mai important obicei al Maramureşului; în prezent se păstrează pe Valea Izei şi Ieud. Acesta redă într-o scenetă populară Naşterea Mântuitorului. Personajele biblice sunt interpretate de către sătenii ce dau viaţă astfel Mariei, lui Iosif, regelui Irod, celor trei crai, morţii, dracului şi moşului. Este un moment magic cu o mare încărcătură emoţională
Comunismul nu a afectat tradiţiile din Ţara Lăpuşului, viaţa rurală şi-a urmat cursul firesc, mărturie fiind destinul acestor oameni ordonat după legile credinţei.
Jocul Moşilor este o tradiţie maramureşană din localitatea Ghiuzbaia, în care fiecare persoană deghizată cu o mască fioroasă, confecţionată de ea însăşi, în culori vii. Acest joc este practicat numai de tinerii cu vârste între 16 şi 20 de ani la casele cu fete de măritat, iar costumele sugerează prezenţa strămoşilor care sunt chemaţi să vegheze asupra tinerilor aflaţi la început de drum. Băieţii dansează cu bâtele în mâini cu mişcări şi paşi specfice. Participanţii dialoghează cu gazdele care la finalul dansului sunt invitate la horă. Urăturile de sănătate şi de prosperitate sunt însoţite de cele tradiţionale, pentru fete, privitoare la găsirea ursitului.
Un obicei cu totul inedit îl reprezintă Herdeşiturile din satul maramureşean Văleni. În ziua de Crăciun un grup de tineri mascaţi îi „muştruluieşte” pe cei care cad în păcatul băuturii, al preacurviei sau al lenei. Mustrarea publică îi vizează pe cei care nu respectă principiile vieţii sănătoase de la ţară, iar participanţii savurează glumele care se fac pe seama celor împricinaţi. În schimb nu la fel de distractiv li se pare celor care îşi aud numele rostit public. Cele mai temătoare de a nu fi pomenite în acest obicei rămân tinerele. Cu această ocazie părinţii lor ar putea afla lucruri neştiute şi ar fi prinse cu „mâţa în sac”. În final, lumea binedispusă se întoarce acasă aşteptând ca anul viitor Herdeşiturile să le aducă alte noutăţi.
În oraşul Cavnic, între Crăciun şi Anul Nou există un obicei unic în Maramureş., numit Brondoşii. Tinerii îmbrăcaţi în costume tradiţionale de culoare albă poartă măşti confecţionate din piele de oaie sau de capră. De brâul feciorilor sunt prinse numeroase clopote de alamă care sunt folosite pentru a speria trecătorii în timp ce tinerii alergă printre ei. Obiceiul străvechi se practică an de an, din timpuri ancestrale, iar turiştii români şi străini participă în număr din ce în ce mai mare. Ritualul are la bază curăţirea spaţiului şi a sufletului, precum şi alungarea spiritelor rele.
Şi cum să nu îţi cureţi sufletul în acest spaţiu mirific, unde ne redescoperim trecutul şi dăm sens tradiţiilor care ne-au scris istoria şi destinul!? Spiritul Crăciunului leagă pământul de Isus! Spiritul Crăciunului este spiritul Omului!
