Domnița Ștefănescu 
24 mai 1995. În Camerele reunite ale Parlamentului se votează (cu numai 6 voturi peste limita necesară) raportul Comisiei de mediere la proiectul Legii privind accelerarea procesului de privatizare. Parlamentarii Opoziţiei au votat împotriva legii, dar cei ai PS (Mohora) au dat exact voturile necesare pentru ca legea să treacă, spre satisfacţia PDSR şi a aliaţilor lui. Opoziţia a anunţat că va contesta legea la Curtea Constituţională.
– Corneliu Coposu, preşedintele PNŢCD, este înştiinţat printr-un document oficial emis de Ministerul de Externe al Franţei (17 mai 1995) că preşedintele Franţei, Jacques Chirac, i-a acordat, la propunerea ministrului delegat pentru Afacerile Europene, Alain Lamassoure, Ordinul Naţional al Legiunii de Onoare, cu grad de Ofiţer. Este prima distincţie pe care preşedintele francez o atribuie de la începerea mandatului său. În document se precizează că distincţia a fost acordată în semn de recunoaştere pentru „opera de proporţii realizată în serviciul idealurilor democratice“. Şi alte argumente în acelaşi document: „Curajul şi perseverenţa pe care le-aţi manifestat pe parcursul luptei neobosite în slujba libertăţii, purtate în cadrul PNŢ încă din 1933, cu preţul a decenii de persecuţii sub regimurile nazist şi comunist, dintre care 17 ani de detenţie în condiţii deosebit de grele, la Râmnicu Sărat, merită cu siguranţă o asemenea distincţie“.
– Patriarhul BOR, Teoctist, şi alte înalte feţe bisericeşti adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, un memoriu în care se cere menţinerea pedepsei cu închisoarea pentru homosexuali, prevăzută în Codul Penal aflat în vigoare, dar abrogată deja printr-o iniţiativă legislativă de Senat. Codul Penal modificat prevede la articolul 200 ca relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex să fie pedepsite cu închisoarea numai dacă lezează morala publică.
– Trei partide (Partidul Popular Republican, Partidul Tânăra Democraţie, Partidul Uniunea Republicană) au aderat la Partida Naţională, alianţă formată la 15 martie din PRM, Uniunea Liberală Brătianu şi Partidul Român pentru Noua Societate. Astfel flancat, C.V. Tudor crede că la alegerile din 1996 va obţine cel puţin 15% din voturi. Cu gândul la victoria în alegeri pe care o va obţine în urma unirii „tuturor forţelor naţionale”, C.V. Tudor declară: „Vor fi cele mai importante alegeri din istoria acestui secol românesc. Se vor pune bazele cadrului politic şi instituţional pentru renaşterea României“.
25 mai 1995. În Senat a fost adoptat (61 de voturi pentru, 18 împotrivă) Raportul Comisiei de mediere la Legea privind aplicarea Ordonanţei de urgenţă nr. 1/1995. Opoziţia, care n-a participat la vot, a comunicat că se va adresa Curţii Constituţionale pentru a se stabili dacă legea are sau nu caracter organic.
– CNSLR-„Frăţia”, BNS şi Cartel „Alfa“ hotărăsc să declanşeze greva generală împotriva Ordonanţei nr. 1/1995. Acţiunile greviste sunt programate pentru 5 iunie.
– La şedinţa Biroului Executiv Central al PDSR, se hotărăşte ca PRM să primească patru posturi de secretar de stat la ministerele Culturii, Învăţământului, Turismului şi Comerţului.
– S-a încheiat vizita la Bucureşti a misiunii de negocieri a FMI, condusă de Maxwell Watson. Reprezentanţii FMI urmau să deblocheze tranşa de împrumut restantă, în valoare de 250 de milioane de dolari. În urma analizei stadiului aplicării acordului stand-by, oaspeţii au tras concluzia că trebuie să revină în România peste câteva săptămâni pentru a definitiva această analiză şi pentru a lua o decizie. Evaluând rezultatul negocierilor cu reprezentanţii FMI, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declară că „este vorba de o amânare a încheieri înţelegerii“. „Încă din 1993 când am încheiat acordul stand-by, am recunoscut că programul de reformă pe care acesta îl presupune este ambiţios (…) Ar fi fost bine, desigur, ca transformările din economia românească să ţină pasul «drăcesc» al prevederilor din acord. Nu a fost posibil. Văd că, în continuare, se plusează în presă pe ideea banilor, a deblocării tranşei de împrumut. Repet, nu banii sunt cei mai importanţi, ci semnalul pe care deblocarea înţelegerii cu FMI îl propagă în lumea financiar-bancară internaţională, în cea a investitorilor străini în România“.
– Bill Clinton, preşedintele SUA, recomandă Congresului american prelungirea clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România. Dacă în termen de 90 de zile Congresul nu formulează obiecţii faţă de această recomandare, clauza se prelungeşte automat pentru încă un an.
25 mai 1995. Aflat într-o vizită la Budapesta, ambasadorul Richard Holbrooke, asistentul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Canada, face o serie de afirmaţii privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească ţările care aspiră la intrarea în NATO: „SUA nu vor fi dispuse să acorde garanţii de securitate unor ţări între care există dispute cu privire la frontiere (…) Despre Trianon se poate şi trebuie să se discute în cărţile de istorie, dar nu este permis ca din această cauză să fie compromis viitorul. Am constatat că atât liderii unguri, cât şi cei slovaci şi români sunt de acord cu acest lucru“.
