Așa să-mi fie mie, de lumină, viața
Precum aș vrea de cântec să îți fie…!
Să-ți fie zborul, tot, o Poezie
Și soarele să-l sorbi, în cupă, dimineața…!
Din ceruri, o lumină, curge zare
Și sărbătoare peste tot îmi lași…
Am devenit, în flori, înmiresmată stare,
O catifea mă plimbă, prin ce faci…!
Un cosmic cântec, ai lăsat, anume,
Să-mi tulbure-nserarea cu mister…
Un tainic dor, sfielnic, mă răsfață…
La rădăcina vieții, mi-e cântecul de cer…!
Sursa foto: al2lea.wordpress.com