Domnița ȘtefănescuDomnița Ștefănescu
06.11.2018

Rrom sau țigan? Aceasta-i întrebarea

2 mai 1995. În cadrul unei conferinţe de presă, Comitetul de iniţiativă al Asociaţiilor unite ale romilor exprimă protestul asociaţiilor romilor din România faţă de Memorandumul MAE prin care s-a recomandat instituţiilor de stat să nu mai folosească termenul de rrom, ci pe cel de ţigan. Protestatarii susţin că MAE avea datoria să consulte şi asociaţiile rromilor înainte de a elabora Memorandumul şi că nu vor fi de acord cu folosirea termenului de ţigan, deoarece acesta a dobândit o semnificaţie peiorativă, de inferioritate socială, datorată practicii robiei din Ţara Românească şi Moldova. Până la soluţionarea cererii lor, reprezentanţii rromilor anunţă unele măsuri de protest: asociaţiile rromilor vor refuza să coopereze cu organele oficiale care vor respecta recomandările MAE, iar deputatul minorităţii rromilor, Gheorghe Răducanu, nu va mai participa la lucrările Camerei Dreputaţilor.

– Deputatul Bárányi Francisc, liderul grupului parlamentar al UDMR, propune un proiect de lege privind modificarea legii referitoare la arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Legea existentă stabileşte că drapelele altor state pot fi arborate, pe teritoriul României, doar în anumite situaţii – vizite oficiale, festivităţi şi reuniuni internaţionale etc. – iar deputatul UDMR propune ca legea să prevadă, în urma modificării, posibilitatea de a fi arborate permanent drapelele altor state, alături de cel autohton, aşa cum, susţine deputatul UDMR, se întâmplă în statele membre ale UE.

4 mai 1995. Senatorii au votat (66 voturi pentru, 39 contra) OG nr.1 care condiţionează mărirea salariilor la regiile autonome de creşterea productivităţii muncii. Adoptarea acestui act legislativ cu o lună în urmă, de către deputaţi, a provocat ieşirea în stradă a sindicaliştilor cărora li s-a promis, în cursul negocierilor cu reprezentanţii Executivului, că se va renunţa la Ordonanţă, deşi guvernanţii ştiau bine că nu mai puteau şi nici nu voiau să renunţe la ea în acel moment. Senatorii Opoziţiei au votat împotriva OG pe care au etichetat-o drept un act normativ neconstituţional, incompatibil cu principiile economiei de piaţă. PSM şi PRM au declarat cu o zi înaintea dezbaterilor că nu vor susţine Ordonanţa, dar, cum noaptea e un sfetnic bun, au votat alături de partenerii de alianţă. În Camera Deputaţilor se revine, contrar uzanţelor, la articolul 10 din proiectul Legii caselor naţionalizate, dezbătut şi adoptat deja cu două săptămâni în urmă. Articolul interzicea chiriaşilor să cumpere casele naţionalizate dacă s-au mutat în ele după 22 decembrie 1989. Modificarea respectivului articol a fost votată, cu sprijinul Opoziţiei, care a crezut, în zadar, că va obţine de la majoritari rediscutarea unui amendament la aceeaşi lege.

5 mai 1995. Are loc a cincea remaniere a Guvernului Văcăroiu. Despre această remaniere s-a vorbit în mediile politice cu câteva luni în urmă. Premierul a anunţat-o în seara zilei de 4 mai, iar a doua zi, a trecut la fapte. La Palatul Cotroceni noii miniştri depun jurământul în faţa preşedintelui Ion Iliescu. Pictorul Viorel Mărginean îl înlocuieşte pe scriitorul Marin Sorescu la Ministerul Culturii, iar Petru Crişan îi ia locul lui Cristian Ionescu la Ministerul Comerţului. Ambii se declară, politic, independenţi. Ion Iliescu le mulţumeşte celor înlocuiţi şi declară că au fost schimbaţi la cererea lor. Cristian Ionescu şi-a părăsit fotoliul ministerial din motive de sănătate, iar pentru Marin Sorescu preşedintele Ion Iliescu face o menţiune specială şi anume, după ce-i elogiază calitatea de om de cultură, adaugă că marele scriitor nu are totuşi „,virtuţi de funcţionar de stat” şi trebuie protejat de capcanele în care poate cădea într-o viaţă politică necruţătoare. Ion Iliescu prezintă câteva din argumentele care au contat la alegerea noilor miniştri. Viorel Mărginean a făcut parte din conducerea Uniunii Artiştilor Plastici şi a fost director general al Muzeului Naţional de Artă, iar Petru Crişan are o vastă experienţă în domeniul comerţului exterior. În urma celor 5 remanieri au fost cooptaţi în Guvern 12 noi miniştri, nevalidaţi de Parlament.

– Partidele liberale care militează pentru unificare în cadrul CDR au ajuns deja la disensiuni. PNL – Quintus şi GPL au semnat un protocol prin care stabilesc să fuzioneze la data de 13 mai. PNLCD consideră această iniţiativă drept o dovadă de neloialitate şi declară că suspendă tratativele cu PNL până la lămurirea situaţiei.

 

(sursa foto: gandul.info)