Nicolae Manolescu 
1 aprilie
Trei idei principale în analiza lui Rougemont la Tristan et Iseut (în L’Amour et l’Occident): 1. codul courtois sau chevaleresque se opune deja în secolul al XII-lea celui feudal: dragostea se separă de căsătorie (de care feudalii abuzaseră ca să-şi extindă domeniile), iar supunerea faţă de Sa Dame trece înaintea celei faţă de Son Seigneur; 2. „Ils aiment, mais ils ne s’aiment pas”: trăsătura dragostei dintre Tristan şi Isolda este „l’amour de l’amour”, un fel de pasiune gratuită; 3. deoarece „l’amour de la mort”, la rândul lui, nu poate fi mărturisit, ca orice sentiment inconştient şi teribil, e necesar ca el să se ascundă, să se travestească, să-şi procure alibiuri: „Le sens réel de la passion est tellement effrayant et inavouable, que non seulement ceux qui la vivent ne sauraient prendre aucune conscience de sa fin, mais que ceux qui la veulent dépeindre dans sa merveilleuse violence se voient contraints de recourir au langage trompeur des symboles.”
3 aprilie
Concertul 3 pentru vioară de Mozart cu Anne Sophie Mutter: în melodia suav tânguitoare a părţii a doua, care poartă tema întregii bucăţi, nu se poate să nu vezi legătura pe care Rougemont o face între dragoste şi moarte, plăcere şi suferinţă, senzualitate şi neant.
6 aprilie
În definitiv, Kesarion Breb, trimis s-o aducă pe Maria pentru viitorul împărat al Bizanţului, se află în situaţia lui Tristan, pe care regele Marc îl expediază după Isolda. Nu se îndrăgostesc oare amândoi mesagerii de tânăra hărăzită suveranului lor? Deşi într-un caz avem „le vin herbé” şi adulterul, iar în celălalt numai „le coup de foudre” şi dragostea cea mai platonică. Recitesc Creanga de aur şi mă gândesc că, într-un fel, eroul sadovenian observă mai strict legea iubirii cavalereşti decât Tristan. Ar fi de analizat acest al doilea motiv mitic (neremarcat de nimeni), care apare în roman împreună cu acela al Cenuşeresei.
[din volumul „Povești pentru oameni mari”, Editura Mașina de scris, 2011]
Volumul „Povești pentru oameni mari” (Editura Mașina de scris, 2011) poate fi achiziționat de la librăria „Mihai Eminescu” din Bucureşti.
