A fost sau nu a fost Bogdan Petriceicu Hasdeu Mason? (II)

În articolul de data trecută afirmam că am adaptat „folclorul” masonic la contextul personalității lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Dar ca să evit această tactică, deloc corectă, a fost necesar să intru în miezul problemei și să studiez cu foarte mare atenție, pentru că informațiile odată adunate mi-au schimbat radical perspectiva gândirii.

Dacă cineva urmărește să înțeleagă ce este masoneria, cum funcționează, n-are decât să procedeze ca mine, să citească și iar să citească, păreri pro sau contra și apoi să tragă concluziile proprii. După ce m-am documentat, am pregătit o serie de întrebări ale căror răspunsuri ar fi trebuit să mă lămurească ce era de fapt cu Hasdeu. Până aici a fost simplu, pentru că a ținut de mine. Partea complicată a început din momentul în care a trebuit să găsesc oameni potriviți, dispuși să-mi acorde timp și încredere, pentru că întrebările mele erau doar pentru cei care stăpânesc subiectul nu numai teoretic, ci pentru unii din „interior”, care pot vorbi despre așa ceva. Cum Dumnezeu e peste tot, m-a ajutat să pot valida (în sinea mea) cercetarea, întrucât dincolo de mister, este extrem de multă discreție din partea celor binevoitori, care, repet, spre surprinderea mea, n-au fost tocmai puțini. Astfel, am sintetizat dialogul cu aceștia sub forma a douăzeci și una de întrebări și tot atâtea răspunsuri, în felul următor:

1. Într-un discurs susținut de Hasdeu la Societatea Românismul, imediat a doua zi după nașterea fiicei sale, la 15 noiembrie 1869, acesta ar fi fost de sorginte masonică, după spusele lui Constantin Nemeș, întrucât erau invocate valorile specifice: umanitatea, libertatea, adevărul. Într-adevăr, în literatura studiată de mine, iubirea, fraternitatea, caritatea (întrajutorarea), toleranța, cunoașterea adevărului (credința în Dumnezeu și nemurirea sufletului) reprezintă elementele esențiale ale filozofiei masonice. Ce alte valori stipulate în constituția proprie sau în regulamentele interne pot constitui așa-zisele „discursuri masonice”?

Dintre toate acestea, libertatea este fundamentală, în sens material, dar și ideologic, al exprimării și manifestării personale. Într-o lojă toți sunt egali, dar nu în sens demagogic, politic. Masoneria se bazează pe valori morale, stipulate în Codul Masonice – există 32 de principii, oricare dintre acestea pot fi invocate în diverse discursuri fără a fi neapărat mason. La urma urmei, sunt valori acceptate de toată lumea!

Există, desigur, indivizi cărora le place să folosească un limbaj subliminal, pentru că ei cred în ceea ce sunt, iar cei inițiați îl recunosc. Cum de altfel, există masoni care se feresc de cuvinte ori sintagme deductibile, pentru a nu fi interpretați greșit. Dar discurs propriu-zis masonic, nu există. În general, un mason nu poate fi recunoscut numai prin discursuri, ci și prin acțiunile sale.

2. Un mason poate fi membru în mai multe loje? Mă gândeam, dacă nu există dovada că Hasdeu a fost inițiat, poate s-a întâmplat în Moldova rusească și dovezile au fost distruse, dar este posibil să fi activat într-o altă lojă?

Nu, un mason activează doar într-o singură lojă. Dar poate vizita o altă lojă, cu acceptul celor care conduc loja din care face parte sau pe care o vizitează. Condiția este ca să se respecte principiile lojei vizitate și să nu se divulge ceea ce vede acolo. Există întâlniri separate, pe domenii de activitate, oamenii interacționează și în funcție de profesie.

3. Relaționarea cu cei din străinătate este mediată de loja din care face parte? (Hasdeu avea foarte multe relații în afara țării. Urmăresc să aflu dacă toate contactele care l-au ajutat în diverse demersuri ale sale erau ale lui sau dobândite prin intermediul francmasoneriei – aici fac referire la: cei care au scris despre Iulia când i s-au publicat volumele post-mortem; apoi când a solicitat titlul de doctor Honoris Causa pentru a deveni academician; societățile de lingvistică unde era membru ori corespondent al Academiei din Sankt Petersburg și multe altele.)

Problemele personale pot fi considerate slăbiciuni. Frații ajută un alt frate dacă este demn de a fi ajutat. Întrajutorarea există, dar nu este directă, ”pe față” – spre exemplu, funcția publică a lui Hasdeu nu a fost întâmplătoare. Pe de altă parte, moartea unui membru de familie înseamnă o obligație morală și chiar sprijin financiar. În ceea ce privește relațiile, există ședințe comune la nivel internațional, unde se întâlnesc membrii. Depinde de fiecare cum interacționează în timp, la nivel individual.

4. Dacă masoneria are la bază Cabala și multe simboluri evreiești, iar dintre membri fac parte evrei, antisemitismul vehement, manifestat public este permis? (Hasdeu avea, cel puțin la începuturile carierei sale, accese antisemite în public).

Nu! Masoneria presupune egalitatea membrilor, ceea ce înseamnă că nu este permis antisemitismul. Din acest punct de vedere, Hasdeu nu ar fi fost clar mason, pentru că nu respecta acest principiu. Pe de altă parte, în postura de deputat el i-a ajutat într-un fel pe evrei, ceea ce înseamnă că dacă ar fi devenit mason între timp, în acel moment a respectat totuși legea masonică.

Aici revin eu, ca autor al acestui material, cu o completare. Într-adevăr, într-o scrisoare datată din noiembrie 1902 adresată primarului capitalei, I.G. Bibescu, intitulată „Ce fel de anti-semiți sunt Românii?” Hasdeu mărturisea că nu a avut nimic vreodată împotriva împământenirii evreilor românizabili, ba chiar i-a susținut pe aceștia, el doar a combătut invazia evreiască dinspre Rusia spre Moldova.

5. Discursurile publice acuzatoare și pamfletar-acide ale unui mason contravin ideii masonice de toleranță?

Hasdeu ataca oameni, nu partide. Era împotriva unor situații create de aceștia. Se poate spune că lupta pentru dreptate și adevăr, deci, dacă era mason, respecta legea masonică. Apoi, cât timp respecta legile țării, demersul său era justificat. În masonerie, templul ești tu, trebuie să devii o persoană bună, un exemplu. Chiar dacă atitudinea nu este întotdeauna cea mai potrivită, dacă se dovedește buna intenție, aceasta contează.

6. De ce unii declară oficial că sunt masoni și alții nu?

Nu ține neapărat de alegerile personale, ci de situație – când miturile sunt împotriva lor, aceștia își apără poziția. În general, oamenii care cred în principii nu se feresc. Bineînțeles, s-au strecurat în aceste organizații oameni cu o moralitate îndoielnică și lumea asociază imaginea cu aceștia, dar în timp vor fi eliminați. Masoneria este de fapt un sistem de apărare a ceea ce este cu adevărat valoros. Se bazează pe liberul arbitru, fiecare declară sau nu, dar nu are voie să spună despre ceilalți.

În vremea lui Hasdeu, societățile francmasonice erau secrete, de aceea nu se discuta liber despre acest subiect. În prezent sunt mai mult discrete, decât secrete.

7. Se spune că în constituția masonică, masonul nu trebuie să fie amestecat în comploturi și conspirații împotriva păcii și a bunăstării. Hasdeu era ”mediator” al bulgarilor, sârbilor, albanezilor în timpul războiului de independență. Ba chiar a fost arestat în complotul din „republica” Ploiești. Toate acestea demonstrează că a încălcat legea masonică? (în ipoteza că ar fi fost mason)

Toate codurile masonice spun că membrii nu trebuie să fie implicați în intrigi. Jurământul spune că-și va păstra demnitatea, echilibrul, adevărul. În cazul în care a fost șantajat ori constrâns – în cazul lui Hasdeu, când a fost arestat) – se poate ceda.

În general, postura lui Hasdeu era de mediator. Între a fi arestat și a fi condamnat este o mare diferență. În cazul condamnării se exclude din masonerie. Hasdeu a ieșit curat din spatele gratiilor.

8. O lojă masonică poate căpăta numele unei personalități, dacă aceasta nu ar fi fost mason (la Chișinău există o lojă masonică B. P. Hasdeu)?

Desigur, cu condiția ca aceasta să fie o personalitate de marcă, politică, istorică, culturală. Numele unei loje se aprobă de către Marea Lojă, în urma susțineri unor argumente de ordin moral, până la limita din zona naționalistă – în general naționaliștii nu suportă ideea de masonerie, aceștia cred în valorile românești, ori masoneria presupune internaționalizare.

Spre exemplu, Platon ori Socrate nu erau masoni și totuși există loje cu astfel de nume. La noi în România, de regulă, sunt toponime.

9. Pot exista diferende între lojele masonice? Este obligatoriu să se înțeleagă între ele? Dacă Hasdeu era membru într-o lojă neagreată?

Teoretic, nu. Lojele se supun principiilor și codurilor masonice, respectării înaintării în grade, dar, din păcate, s-a permis crearea unor loje bazate pe idei și practici noi – de ordin economic, politic, de grup. Nimic din ce se întâmplă aici, nu au legătură cu legile masonice originale. Dar deciziile finale aparțin Consiliului Suprem. Pe vremea lui Hasdeu, ierarhia depindea de evoluția interioară a fiecărui membru. Lojele comunică între ele și informația circulă. Ceea ce nu este agreat, practic nu există.

10. Ierarhia masonică înseamnă primirea de ordine obligatorii? (Hasdeu ar fi primit misiunea de a-i ajuta pe bulgari, făcând lobby în mediile politice și academice) Acestea se pot refuza?

Doar gradul al treilea presupune decizii. Hasdeu avea calități care i-ar fi ajutat pe cei menționați în întrebare. Aceasta ar putea fi o bază de confirmare a apartenenței sale la masonerie, dar nu este obligatoriu. Deocamdată nu avem dovezi clare în acest sens.

11. Ezoterismul este acceptat de masoni sau doar în anumite loje? Dar ocultismul?

În loja se poate discuta despre acest subiect, dar nu este folosit. Ocultismul nu este acceptat de religie. Masoneria respectă calea spre credință a membrilor săi, indiferent care este aceasta. Nimic ce ține de riturile, principiile sale nu contravine vreunei religii. Deci ocultismul nu intră în sfera masoneriei.

Se acceptă membri cu calități de medium sau clarvăzători. În anumite loje, ezoterismul, în sens de prelegere ori dezbatere este permis, alături de orice altceva ce permite echilibrul individului, în sensul evoluției sale personale.

12. A opri ceasul la ora morții este un obicei masonic? (ceasul a fost oprit când a murit Washington, Hasdeu l-a oprit pentru Iulia).

Nu, nu este un ritual specific. Era mai degrabă o modă din acea epocă.

13. Orice inițiere este obligatoriu de a fi consemnată undeva?

Da, obligatoriu. La Hasdeu nu există dovezi în arhiva Marii Loje.

14. Este interzisă dezvăluirea unor secrete în scris. Dacă toate instrucțiunile conținute în legendele Francmasoneriei sunt interzise a fi scrise, de ce Hasdeu le-a expus prin arhitectură? Mai mult, de ce masoneria nu a contestat?

Masoneria nu interzice asemenea practici, ține de libertatea fiecăruia să se manifeste cum dorește. Numai că masonii adevărați nu se afișează în public. În ceea ce-l privește pe Hasdeu, pentru profani este impresionant ceea ce a făcut; pentru un mason, nu, pentru că a adunat de peste tot, simbolurile sunt folosite uneori corect, alteori incorect.

Simbolurile se cer folosite cu grijă, pentru că starea de necunoaștere a oamenilor naște suspiciuni.

15. Masonii se informează între ei asupra progreselor științifice sau din domeniile lor? (Urmăresc să văd cum de reușea Hasdeu să fie atât de bine informat în acea vreme fără telefon, Internet etc.)

Da, există întâlniri tematice, unde se discută ultimele evenimente din țară și din străinătate ori despre activități specifice sau ale altor loje; în ședințe se discută teme masonice.

16. Hasdeu a venit la Iași din Basarabia, în urma unor probleme datorate unui duel cu un ofițer. La Iași a fost ajutat să devină profesor. A scris „Duduca Mămuca” și a fost dat afară din învățământ. La recomandarea ministrului Cultelor, ajunge la București, primit în elita societății. Este asta o dovadă că ar fi fost mason ori ocrotit de masoni?

Nu neapărat! A avut ocrotire, dar nu masonică. Să luăm în seamă că pe atunci masoneria era respinsă de religie. Abia odată cu Papa Ioan al II-lea aceasta a fost abilitată.

Dacă cel care l-a recomandat ar fi fost mason, poate fi interpretat că acesta a văzut potențialul omului de cultură din Hasdeu.

Revin din nou cu o precizare: ascensiunea lui Hasdeu are o conexiune evidentă cu ascensiunea lui A. I. Cuza, iar acesta i-a întins o mână de ajutor nu neapărat pentru că era mason, ci pentru că erau într-o bună relație.

17. Hasdeu nu era la început un susținător al regelui. Masonii se pot manifesta public împotriva curentului progresist?

El era regalist prin structura lui, dar se opunea unui rege străin, prin patriotismul său. Era recunoscut ca un promotor al valorilor românești.

Un alt exemplu „la îndemână” ar fi Rosetti, care la intrarea în masonerie era regalist și a murit republican. Fiecare este liber să se manifeste cum consideră.

18. Masonii cunosc bine istoria lojii lor? Sunt informați sau pot afla cine, ce personalități au fost masoni?

Nu neapărat, deși ar trebui. Ritualul de inițiere presupune a răspunde unor întrebări și cere cunoașterea istoriei lojei. Fiecare lojă dispune de o arhivă internă și trebuie să se cunoască și istoria Marii Loje.

19. Dacă vreun mason identifică vreun simbol sau un semn lăsat de vreun „frate” al lui, are vreo obligație față de acesta? (Hasdeu a marcat în vreun fel edificiile astfel încât acestea să fie promovate după moartea sa?) Cu alte cuvinte este un mod tacit de comunicare?

Hasdeu beneficia de reputația proprie, dar și de a țării noastre, care era cu totul alta atunci; ajutorul de care a beneficiat el și în situația în care i-a murit copilul a fost doar meritul lui, nu pentru că ar fi fost mason. Nu există vreo obligație de a transmite în timp, decât pe timpul vieții, când se solicită ajutor.

Hasdeu merită să fie comemorat pentru că era savant, om de știință, nu pentru altceva. Ceea ce este la Castel, nu este o comunicare; cei care se pricep nu pot fi inspirați de așa ceva.

20. Dintre toate artele, arhitectura este cea mai reprezentativă pentru masoni. Hasdeu a fost numit membru de onoare al Asociației Arhitecților cu un an înainte de a muri. Ar avea această titulatură vreo legătură cu masoneria?

Nu, deloc. Arhitectura nu este cea mai reprezentativă, doar elementele utilizate de aceasta, întrucât denumirile de aici sunt preluate; se poate ca întregul concept să fi fost al lui, probabil prin idei transmise de Iulia, dar ca să realizeze cele două monumente s-a consultat cu specialiști. Trebuie precizat că simbolurile de la Castel nu sunt pur masonice, ele sunt în „devălmășie”!

21. Mormântul a fost construit parcă după principiul Templului lui Solomon, fiecare bucată a făurit-o altcineva, la fața locului, piesele s-au asamblat. Ar putea fi un indiciu că era bun cunoscător al practicilor masonice?

Nu are legătură cu masoneria, dar ar fi putut face parte dintr-o societate inițiatică. Dacă s-a inspirat din masonerie, atunci din dorința de a comunica cu fiica sa a construit un templu, având credința că fata lui a trecut în nemurire și de acolo poate comunica prin practici masonice. Mai mult ca sigur, Hasdeu nu a fost mason, dar, din disperare, a încercat toate variantele care l-ar fi ajutat să înțeleagă mai bine viața de apoi. Este ca și cu un sâmbure, care cade pe pământ, ai crede că s-a dus și observi că la primăvară răsare o plantă. Masoneria crede în nemurirea sufletului. Acesta putea fi un punct de sprijin moral pentru Hasdeu. Dacă monumentele sale ar fi respectat mitul lui Hiram, „ucenicii” săi stăpâneau apa, metalul, lemnul și piatra – elemente obligatorii în construirea unui templu.

Ascultând răspunsurile unor oameni care vorbesc puțin și la obiect, am înțeles că mitul masonic al lui Hasdeu se potrivește perfect principiului „seamănă, dar nu răsare”. Cu alte cuvinte, avea tot ce-i trebuia unui mason – credință, moralitate, corectitudine, respect pentru valori, dorință de evoluție, implicare activă în folosul comunității – fără a fi mason. Deci, oricum aș lua-o și cum aș suci-o, nu reușesc să demonstrez sub nicio formă că Hasdeu a fost așa ceva, întrucât nu există nicio dovadă concretă. Întrucât într-un răspuns se preciza că simbolurile de la monumentul funerar din Cimitirul Șerban Vodă și de la Castelul din Câmpina nu sunt pur masonice, ci „în devălmășie”, data viitoare, voi încerca o abordare detaliată a acestora.

Surse:

Constantin Nemeș – Hasdeu și masoneria – http://www.rauflorin.ro/hasdeu-si-masoneria/ publicat la data de 12.02.11

Jenica Tabacu – Amurgul Demiurgului Ultimii ani de viață ai lui B. P. Hasdeu – Editura Saeculum Vizual, publicată în 2013, București, p.288