20 aprilie 1995. La şedinţa Delegaţiei Permanente a PDSR, liderii partidului hotărăsc să asigure liniştea coaliţiei guvernamentale. Pentru a tempera nervozitatea PRM, mai marii PDSR cad de acord să cedeze aliatului lor câteva posturi de secretari de stat, subprefecţi şi funcţionari la ambasade. Liderul PRM declară însă că nu se va lăsa cumpărat cu propuneri târzii şi că Adunarea extraordinară a partidului, din luna mai, tot va analiza problema ruperii alianţei. Până atunci PRM nu va mai răspunde iniţiativelor PDSR. La o conferinţă de presă, Ion Solcanu afirmă că PDSR consideră alianţa cu PRM ca foarte importantă şi că, în ciuda declaraţiilor războinice ale liderului PRM, relaţiile dintre cele două partide se pot stabiliza pe calea negocierilor.
21 aprilie 1995. PL’93 intenţionează să introducă în Parlament o moţiune simplă în legătură cu politica Guvernului de integrare în structurile euroatlantice. Liberalii vor un program concret şi termene precise din partea Executivului ca şi o urgentare a semnării Tratatului politic româno-ungar. Pentru această din urmă idee nu găsesc însă mulţi adepţi.
24 aprilie 1995. În cursul vizitei efectuate în România, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Miguel Angel Martinez, a declarat, printre altele, că Recomandarea 1201 a Consiliului Europei, privind drepturile minorităţilor naţionale este un document caduc. Odată întors la Strasbourg, el îşi schimbă optica şi ajunge să declare că respectivul document este extrem de important pentru că reprezintă punctul de plecare pentru o serie de reglementări privind drepturile omului şi ale minorităţilor naţionale. Această pendulare între poziţii contrare, la un înalt personaj dintr-o instituţie europeană, i-a contrariat pe oamenii politici din România. Contactat de Adrian Năstase, Miguel Angel Martinez a precizat că punctul de vedere emis la Bucureşti este cel în care continuă să creadă, dar că, la Strasbourg, acest punct de vedere nu este agreat, astfel încât s-a simţit dator să-l revizuiască. Adrian Năstase a atras atenţia că România nu poate accepta o astfel de atitudine discriminatorie şi că trebuie tratată „ca un stat de drept, nu ca şi cum ar fi o colonie de drept”. De altfel, chiar în ţară, Recomandarea 1201 este tratată diferit. Nu numai partidele din coaliţia guvernamentală o resping, ci şi partidele de opoziţie, cu excepţia PD şi PL’93.
25 aprilie 1995. Strasbourg. Adunarea Parlamentară a CE a adoptat amendamentul Comisiei juridice prin care se prevede obligativitatea respectării Recomandării 1201 de către ţările membre ale CE şi urmărirea ulterioară prin monitorizare a aplicării prevederilor acestui document. Dintre parlamentarii români prezenţi la şedinţă, doar Valentin Gabrielescu (PNŢCD) a luat cuvântul împotriva amendamentului, declarând că acesta „revitalizează un document caduc”. Miguel Angel Martinez, preşedintele Adunării Parlamentare a CE, a afirmat că Recomandarea 1201 „nu are caracter de constrângere, aşa cum are Convenţia-cadru pentru o ţară care a semnat-o şi a ratificat-o”.
26 aprilie 1995. Moscova. Duma de Stat a Rusiei a adoptat o rezoluţie prin care se opune retragerii Armatei a 14-a din Republica Moldova, încălcând astfel acordul încheiat în 1994 între guvernele Moldovei şi Rusiei care prevedea retragerea într-un interval de trei ani a trupelor Armatei a 14-a din Moldova. Parlamentul de la Chişinău adoptă o declaraţie în care se afirmă: „Asemenea acţiuni nu pot fi considerate decât ca amestec în afacerile interne ale Moldovei şi ca sprijin deschis pentru regimurile separatiste din afara Rusiei”.
27 aprilie 1995. Ion Iliescu consideră că Recomandarea 1201 a CE nu este obligatorie pentru statele membre ale CE, chiar dacă a fost adoptată de Adunarea Parlamentară a respectivei organizaţii. Această afirmaţie face ca PL’93 să-l acuze pe Ion Iliescu de trădare naţională.
– Petre Roman, liderul PD, este nemulţumit că Adrian Severin, reprezentantul PD în Adunarea Parlamentară a CE, n-a avut nicio atitudine, în timpul dezbaterilor de la Strasbourg asupra Recomandării 1201, faţă de monitorizarea României de către raportorii CE privind aplicarea acestei recomandări. Petre Roman consideră monitorizarea „o idee nepotrivită şi uşor jignitoare la adresa României”.
– Comisia senatorială pentru apărare a ajuns la concluzia că Horia Roman Patapievici n-a fost supravegheat de niciun serviciu secret român, ci de persoane particulare, angajate de o societate particulară de detectivi care au lucrat în nume propriu. Parchetul va cerceta dacă aceste persoane şi-au atribuit răspunderi oficiale.
– Mircea Snegur, preşedintele Republicii Moldova, propune Parlamentului un proiect de lege care să repună în drepturi limba română, ca limbă oficială de stat. Mircea Snegur este acum convins că apără un adevăr stabilit de oamenii de ştiinţă şi recunoscut de întreaga lume, dar care a fost încălcat din motive politice.
29 aprilie 1995. George Bush, fostul preşedinte al SUA, face o scurtă vizită particulară în România, unde are întâlniri cu autorităţile române şi se relaxează jucând tenis în compania unor oameni politici români. Oaspetele a ţinut să declare: „Categoric nu am discutat nimic, la Malta, nici despre România, nici despre Ceauşescu”.