Din Jurnalul lui Sebastian afli cum se comportă un dramaturg tînăr și îndrăgostit. Corina, scrie el în Jurnal despre eroina piesei pe care tocmai o începuse, „este în realitate Leny, tot ce așteptam de la ea, tot ce în anume sens este”.
Aici se arată și mai aprins: „emoția de a scrie pentru Leny! Gîndul că va trăi lucruri gîndite de mine, cuvinte scrise de mine!”.
Cînd se supără pe Leny Caler, Mihail Sebastian o pedepsește astfel: „Mă felicit că i-am vorbit Mariettei”. Marietta Sadova îi „suflă” lui Leny rolul.
Dar dragostea se reaprinde atît de tare, încît dramaturgul încurcă planurile și o numește pe Corina, Leny: „Erau aproape toate personajele în scenă – trebuia să-i las pe Leny și Bogoiu singuri – și nu știam cum să-i scot pe ceilalți afară”.
Mai încolo îndrăgostitul devine critic vorbind despre prestația actoricească a lui Leny: „ultima scenă din actul al doilea îi scapă complet”.
Actrița pare insensibilă – auzi ce-a putut să-i ceară dramaturgului îndrăgostit: „Îmi cerea să suprim lucruri care pe mine – cînd le scriam – mă emoționau, și care – pentru că atunci o iubeam – le scriam anume pentru ea.”.
La final, Arta taie, suverană, acest nod încîlcit, făcîndu-i pe tînărul dramaturg nemulțumit, mulțumit și pe îndrăgostitul nefericit, fericit:
„Ca să revin la Leny, trebuie să observ că a spus mai frumos și mai sincer tocmai pasajele pe care îmi cerea să le suprim.”.
Daniel Cristea-Enache 17.10.2018
Un dramaturg tînăr și îndrăgostit
