Mariana Rogoz Stratulat 
Eu sunt din vis, tu eşti din carte,
ne sunt uitările pe moarte.
Tu eşti chemare, eu suspin,
în dor, otravă şi pelin.
Eu sunt o lacrimă, tu – zbor
căzut în firul de mohor.
Ne căutăm în ce-am pierdut,
ne risipim în ce-am avut.
În strigăt aş fi vrut să fii,
să mă găseşti dar să nu vii,
să mă iubeşti când sunt departe,
să mă striveşti în gând cu şoapte,
să fim într-un vârtej nebun
ascunşi în trunchiul de gorun.
(din volumul „Lacrima din Paradis”, 2009)
