Nicolae Roșianu 
Simboluri întâlnim pretutindeni în folclor: ele nu lipsesc din nici o categorie folclorică. Cu toate acestea doar cântecul liric ni le oferă în toată varietatea și complexitatea lor. Lirica populară fără simboluri nu există. Iată de ce ne vom limita la simbolul în cântecul liric.
La ruși, ca și la alte popoare, cântecul liric constituie categoria folclorică cea mai răspândită și totodată cea mai vie, demonstrând o mare capacitate de a fi receptivă la cele mai diverse aspecte ale vieții, ceea ce îi explică și vitalitatea în repertoriul folcloric contemporan.
Prezența în cântecul liric a unor straturi relativ noi și absența unor reminiscențe istorice, care să ateste vechimea fenomenului respectiv, nu infirmă ipoteza conform căreia izvoarele liricii populare trebuie căutate „într-o epocă de mare vechime” (vezi Istoria Literaturii române, București, 1964). Este suficient, credem, să amintim elementele lirice din poezia de ritual; asemănările sau identitățile sunt evidente, generate fie de origini comune, fie de întrepătrunderile ulterioare, proprii tuturor categoriilor folclorului. Despre acest fenomen vorbesc multiplele similitudini și, în primul rând, fondul poetic tradițional comun.
Cântecul liric propriu-zis desigur că are o altă evoluție, capacitatea de adaptare îl face mult mai mobil în comparație cu poezia de ritual unde se poate vorbi de un anumit conservatorism impus tocmai de regulile, uneori destul de stricte, ale ceremonialului. Dar nu este vorba de conservatorism decât în sens relativ, întrucât fenomenul se referă mai mult la momentele ritualului (ceremonialului) și mai puțin la poezia ce le însoțește. După cum am mai spus referitor la criteriile de sistematizare a categoriilor folclorului, desprinderea de ritual privește nu numai basmul, dar și poezia lirică propriu-zisă, iar coexistența în repertoriul oral a creațiilor rituale și nonrituale a făcut posibile întrepătrunderi permanente, schimbările succesive fiind în favoarea deritualizării, desacralizării, deceremonializării.
(fragment din „Poetică Folclorică”, Editura Universității din București)
