Ramona Müller 
În dreptul comunelor Berca și Scorțoasa din județul Buzău, Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici și Pâclele Mari impresionează printr-un fenomen geologic unic. Din pântecele pământului, se revarsă prin gurile deschise ale pâclelor, între câteva culmi domoale ale Subcarpaților de Curbură, neliniștea și zbuciumul subteran.
Noroiul sedimentar care erupe și compune acești vulcani se datorează erupției gazelor naturale care își caută drumul spre suprafața scoarței terestre pornind de la 3 000 de metri adâncime și trecând succesiv prin straturi de argilă și pânza freatică. Vulcanii în miniatură comportă toate elementele necesare unui relief vulcanic. Conurile de mică altitudine (ca un fel de machetă vie a unui vulcan) sunt formate prin revărsarea noroiului fluid, care se întărește în contact cu aerul. Gazele naturale împing noroiul spre craterele vulcanilor, făcând ca aceste pâlnii de revărsare să se lărgească în mod continuu, uneori unindu-se între ele și uneori formând diametre de peste 2 metri. Peisajul acestor movile este în permanență modificat datorită ploilor care sapă prin torenții de la formarea lor, mici canioane și ravene care completează aspectul selenar al regiunii. În perioadele aride în urma evaporării apei din noroiul ”scuipat” se depun sărurile sub arșița soarelui, iar solul crapă.
„Dacă nu ştiţi şi n-aţi văzut, să vă spun eu că acolo şi-a aşezat necuratul cazanele cu smoala clocotită; pe sub pământ gâlgâie şi fierbe glodul noroios, mai rece decât ghiaţa, mai negru decât ceaţa; apoi, pe guri căscate prin tot ocolul acestei văi fără de scursoare, ţâşneşte în sus, când de-o șchioapă, când de-o palmă, când de-un stânjen şi mai mult; la fiecare gură împrejur s-a durat muşuroi şi balele cătrănite, pe care ucigă-l toaca le scuipă din văgăună, se scurg năclăite de-a lungul moviliţelor, se adună în nămol, se usucă în vânt, se crapă de soare şi aştern tot fundul văii cu o humă sura şi jilavă, pe care nu se prinde, Doamne fereşte, nici troscot, nici ciulini”. (Al. Odobescu, Pseudokinegeticos)
Vulcanii noroioși au fost identificați în aproximativ 40 de regiuni ale lumii. În comparație cu alții, cei din arealul Berca și Scorțoasa de mărime liliputană, situați la nord de Buzău, își valorifică atuurile datorită geologiei. Între cele două războaie mondiale regiunea excela la nivel mondial din punct de vedere al producției de petrol. Metanul este împins la suprafață și datorită zonei de falie, vulnerabilă la cutremure.
Asemenea unor mușuroaie, conurile acestor vulcani se modelează permanent prin ”lava” argintie ce curge din craterele mici. Tălpile pantofilor pot descrie povești selenare, iar iubirea împărtășită este reliefată în dedicații și simboluri de către degetele îndrăgostiților în proaspăta ”plastilina” telurică.
Conurile Pâclelor Mari surprind prin altitudinile mai înalte și culmile gâtuite fiecare într-un colier de fragmente crăpate ale nămolului revărsat de la mii de metri din interiorul pământului. Din depărtare ele par să înfățișeze solzii unor spinări de reptile din vremuri de mult apuse. Prelungind ecoul acestor bolboroseli ce răbufnesc din adâncuri, mai diferiți azi față de ieri, Vulcanii Noroioși din județul Buzău, vă invită să faceți un pas mare pe harta României turistice.
