Odilia Roşianu 
Dacă ar fi să li se adreseze românilor această întrebare simplă, ar afirma cu toții, siguri pe ei, „marea unire”. Nu ar fi nici prima, nici ultima dată când răspunsul majorității poporului este greșit. Pentru că, în ciuda serbării Zilei Naționale la această dată, nu atunci s-a înfăptuit, de fapt, Unirea și, cu atât mai puțin, nu aceea este data de naștere a României Mari (și vremelnice).
Ca urmare, în anul în care sărbătorim centenarul, poate ar fi util să aflăm și de la ce eveniment(e) se împlinesc 100 de ani.
Prima zi de decembrie din 1918 a fost cea în care Regele Ferdinand a sosit în București, după anii de exil de la Iași. Mare a fost bucuria celor care au întâmpinat atunci curtea regală; practic, populația s-a revărsat pe străzile capitalei, iar emoția a cuprins toate straturile, „de la vlădică până la opincă”. Cel puțin, asta spun presa vremii, jurnalul Reginei Maria și numeroasele fotografii care au surprins momentul.
În aceeași zi, în Alba Iulia, cu ocazia Marii Adunări Naționale, Vasile Goldiș a citit Rezoluția care prevedea, la punctul 1, unirea cu România a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, rezoluție ce a fost adoptată în aceeași zi. Asta nu a însemnat însă că tot atunci s-a și împlinit dorința acestora. Era doar o hotărâre unilaterală, o speranță, un vis.
Să nu uităm că în 1919 războiul continua, românii se luptau în Ungaria, intrau în Budapesta și așa mai departe.
Unirea cu Regatul României a acelor teritorii s-a produs după Pacea de la Trianon (și, în același timp, după multiple intervenții internaționale, rugăminți, argumente, nenumărate scrisori sau întâlniri), deci în 1920. Din toate punctele de vedere, a fost un proces extrem de dificil, cu multe abuzuri și frustrări.
Ferdinand a fost încoronat ca rege al României Mari în anul 1922, alegându-se, simbolic, tot orașul Alba Iulia pentru desfășurarea evenimentului.
Cu alte cuvinte, deși sună frumos și aproape convingător, Centenarul, ca să respectăm cronologia, ar mai avea de așteptat un pic până să fie „împlinit”.
