Salvarea poeților

Trecem grăbiți prin urechile timpului,

fără să știm, anotimpurile își fac loc

printre cuvinte, printre iubiri,

printre file rupte din cartea cu povești.

Unde rămăsesem ieri?

Trecusem peste o cumpănă, peste un rând,

un gând, un zâmbet ce mă despărțea de altă zi.

Unde sunt bucuriile mici, pietricele din dalele timpului,

ce-mi colorează pașii dimineților cu urme șterse?

Unde sunt gările, popasuri pentru vise?

Mai rămân niște cuvinte acolo,

cu care acopăr sentimente prăbușite,

în situații de urgență salvând

tot ce a dat mâna cu iubirea,

salvarea poeților.

În rest, străini pe coridoare paralele

admirând curgerea…