Codruț Radi 
Dezvață gândul
să n-ajungă vers
ca orice-nchipuire
prin demers
culorile în ochi
cât nu s-au șters,
Când lumea se-ntregește
prin cuvinte
să nu m-alături umbrei
ce mă minte
pe dinăuntru c-ar fi loc
de oseminte,
Dezvață-mă să cad
părere-n zbor
crucind luminii ziua
câte-un nor
ce se-nvoiește
parte muritor,
Cum vântu-i pe măsură
nepotrivnic
slujind trecutul
totdeauna silnic
să fiu dacă mă lași
același schimnic.
