Adriana Ungureanu 
Continui povestea unui liceu privat din Paris, care funcționează de 138 de ani fără întrerupere. Deși începutul unei afaceri este întotdeauna decisiv pentru continuarea sau întreruperea ei, nu înseamnă că odată depășit, totul va decurge fără dificultăți și succesul va fi asigurat. Dimpotrivă, o istorie devine bogată, nu numai prin momente memorabile și rezultate remarcabile, cât mai ales prin acumularea unui palmares de valori și experiențe care devin modele demne de urmat.
În articolul trecut am rămas undeva pe la începutul acestui secol, când doamna Mathilde Salomon, cea de-a doua directoare a Liceului Sévigné, a creat un model de afacere în educație, respectat până în zilele noastre, dar adaptat condițiilor și legislației actuale dedicate învățământului.
În acest articol, nu voi mai pune accent pe amprenta unei persoane asupra afacerii, ci strict pe organizarea acesteia, ținând cont că orice urmaș al doamnei Mathilde Salomon respectă ”testamentul” prin care liceul să funcționeze după moartea sa: să se constituie o asociație de profesori ai școlii, care să numească un director; acesta (ori aceasta) va trebui să respecte sarcinile impuse de către asociație și să-și concentreze eforturile pentru o bună coordonare a stabilimentului astfel încât jumătate din ceea ce rămâne după achitarea obligațiilor salariale către profesori și alte cheltuieli (de investiții și taxe la stat), să revină asociației, iar cealaltă jumătate să fie redistribuită profesorilor sub formă de prime.
Afacerea numită Sévigné era menită să ofere servicii de calitate, să atragă tinere, ca să existe aceste beneficii de care să se bucure toți cei implicați. Cu alte cuvinte, orice profesor devenea parte din afacere și era stimulat să-și aducă contribuția pentru a spori rezultatele.
Paleta serviciilor se dezvoltă începând cu anul 1909, când liceul acoperă oferta educațională și la nivel de grădiniță (preșcolar). Dacă până în acel an, exista noțiunea de loc unde se lăsau copiii să se joace pentru câteva ore, Sévigné vine cu o idee inovatoare, de a crea un loc unde copiii se joacă controlat (prin cursuri froebeliene) cu material pedagogic de tip Montessori.
În toate activitățile sale, conceptul Sévigné a pus accentul pe metode moderne pedagogice, care presupuneau efort de învățare ce permitea o gândire mai bună, așa cum reiese din sloganul ”Apprendre a penser bien”. Iar acest deziderat era realizabil numai apelând la cei mai renumiți profesori ai momentului – politică adoptată până în zilele noastre.
De numele liceului încep să se lege personalități feminine de referință pentru istoria Franței. Astfel, Marie Curie (laureata a două premii Nobel pentru chimie și pentru fizică) împreună cu fiica ei, Iréne, apoi, Hélène Boucher (prima femeie pilot din Franța) și Thérèse Bertrand-Fountaine (prima femeie medic de spitale din Franța) sunt repere importante pentru Sévigné. De altfel, tatăl lui Hélène Boucher, un arhitect celebru, a achiziționat în anul 1927 două clădiri, pe care le-a transformat din stabilimente de locuit, într-un loc adecvat studiului, cu întrebuințările aferente. Este momentul în care sediul s-a mutat din strada Condé nr. 10, în strada Pierre Nicole nr. 28, sediu valabil și astăzi. A fost un ajutor binevenit, în condițiile în care numărul fetelor ajunsese undeva între 400 – 500 pe an și era neapărată nevoie de un spațiu mai mare.
Dacă primul război mondial nu a reprezentat un obstacol pentru continuarea activității liceului, cel de-al doilea avea să-i afecteze existența, prin lupta fățișă, declarată nazismului, profesorii dovedindu-se nu doar buni pedagogi, cât mai ales buni francezi, fiind activi în această mișcare. Este o perioadă de care se vorbește puțin, dar, cum am mai spus, istoria liceului este în faza de reconstrucție și probabil se vor dezvălui informații foarte interesante.
Moda liceelor mixte avea să pătrundă în Franța încă din 1961, cu titlu obligatoriu din 1975. Sévigné a devenit școală mixtă începând cu 1969, ceea ce a însemnat o creștere importantă a numărului de elevi (fete și băieți), constant până în zilele noastre (aproximativ 1400 copii pe an).
Este remarcabil modul în care situația economică și financiară a liceului este oarecum sub control, întrucât înscrierile au loc cu un an înainte, iar cifra de școlarizare este clară în orice moment. De asemenea, absolut toate informațiile se regăsesc pe un site prietenos, iar orice întrebare pe email își află răspunsul imediat, fără așteptare (afirm din proprie experiență).
Și pentru că o educație bună înseamnă bani, aspect pe care noi, românii, îl înțelegem mai greu, să vă prezint câteva informații pentru a lămuri ce înseamnă ”învățământ” privat de calitate: taxele anuale pentru nivelul primar ajung la 4264 euro, pentru nivelul gimnazial între 2900 euro și 4900 euro (în funcție de opțiuni – bilingv ori doar engleza la nivel avansat), iar pentru liceu de la 3140 euro și ajunge până la 5540 euro, în funcție de opțiunile elevului și mai ales ale părintelui. Oferta prevede taxa de cerere de înscriere (50 euro), apoi, după acceptare se adaugă taxa de înscriere efectivă de 500 euro. De asemenea există o serie de servicii aferente, cum ar fi regimul de demipensiune (costurile pe an sunt diferențiate de la 364 euro pentru o zi de demipensiune pe săptămână și ajunge la 1500 euro pentru 5 zile pe săptămână), transportul (280 euro anual) ori atelierele suplimentare ( însemnând teatru, arte plastice, instrument, creativitate – mozaic, croitorie, atelier de modelat hârtia, de creat bijuterii – yoga, judo, cultură arabă sau chineză, modelare în ceramică; se optează pentru una dintre acestea și costă 270 euro anual).
Deși la prima vedere sumele par exorbitante, în realitate costul studiilor lunare ar însemna o valoare minimă de 242 euro și un maxim de 633 euro, ceea ce poate fi susținut de o familie cu un salariu decent din Franța.
Dacă există o asociație a profesorilor, există și o asociație a celor care au studiat la Sévigné, iar urmașii acestora care doresc să continue tradiția beneficiază de o reducere a taxelor de 10%. De asemenea, pentru cei care au al doilea copil se achită o taxă cu reducere tot de 10% și 15% pentru cel de-al treilea.
Am avut prilejul să vizitez acest liceu într-o perioadă de vacanță, la mijloc de februarie 2018 și tare m-am minunat să descopăr că în Franța există trimestre școlare. De fapt, am rămas surprinsă să văd că în vacanță liceul era plin de tineri. Și mai mare mi-a fost mirarea să aflu că tinerii respectivi nu erau elevii lor, ci ai unei universități care închiriase săli pentru cursuri pe perioada vacanței. Sloganul ”timpul înseamnă bani” este perfect conștientizat de către cei care conduc liceul, iar banii trebuie să vină și în perioada vacanței, nu doar de la elevii proprii, ci și prin alte mijloace.
Cam așa se povestește o afacere care funcționează din 1880, al cărei obiect de activitate îl reprezintă educația de calitate și care definește istoria unui liceu de elită din Paris. O societate dezvoltată înțelege că educația înseamnă bani: pentru investiții în atragerea profesorilor buni, pentru condiții de învățământ civilizate și moderne. Principala sursă a banilor o constituie părinții elevilor. Unii țin la tradiție, alții la imaginea liceului, iar alții doresc cea mai bună educație pentru copiii lor. Toate acestea reprezintă motivul pentru care Liceul Sévigné a rezistat timpului și mai ales timpurilor.
– ”L’école des jeunes filles Mathilde Salomon” – textes réunis par Jacques Prevotat et Jean-Pierre de Giorgio sous la direction de Jean-Pierre de Giorgio – Presses universitaires de Rennes (2017)
