Nora Iuga
1.cum stai cu bluza șifonată
cu gura strâmbă
ca începutul unei întrebări
cum îți probezi fericirea
de la doisprezece ani
care nu te mai încape
hăinuța aia de marinar cu bumbi aurii
când mergeați pe dig
și mama și tata erau tineri
ce fabuloase averi de celule
s-au cheltuit și nicio fărâmă
din carnea de-atunci n-a rămas
2. e greu de aflat când anume
și pe unde intrăm
în locuința noastră personală
se spune că nimeni nu moare neîmplinit
dar poate că viața nu-i decât parfumul
străinei frumoase care a trecut
sau doar aţâţătorul filat al cărților
când ultima figură e de altă culoare
3. odinioară cutreierai prăvăliile de frișcă
ale orașelor suprarealiste
aveai vocația imperfectului
a acelui prezent aflat
într-o permanentă vărsare
parcă te văd o fetiță
cu toate profețiile închise
în sâmburele de migdală
strâns în palmă
parcă te văd tăind meticulos filele
unui mic tratat despre ratare
4. mă gândesc la acele aparențe glorioase
fluturând stindarde vorbind
în megafoane și tu mereu
preocupată de reversul paginii
de actul consumat
mereu îndrăgostită de finaluri
– un vapor oprit în
deruta unei rulete –
neputând crede nici grația
nici justiția
nici măruntele galanterii ale musafirilor
5. poate într-o lume celtică imaginată
într-o oră de muzică
în ploaia prudentă a unei dimineți
micile tale escapade
cu ficțiunea – amanta dulce
pe care trebuie s-o mulțumești –
pentru că nimic nu te reabilitează
când valurile întorc marea în trecutul ei
și viitorul se face îngust
cât pasajul incert
dintre două rânduri de gene
6. câștigai uneori poate pierdeai
ca toți oamenii
dar câștigul totdeauna în vorbe l-ai cheltuit
pierderea în gânduri ți-a rămas
ce prost obicei
să te simți protejată
în refugiul blând al unei adaptări totale
ca mormanul de cămăși
într-un șifonier neumblat
7. și-acum încotro mă îndrept
atât de speriată și vara și iarna
vulturii zboară deasupra
îmi scurtez timpul scriind
adică navigând
adică parcurgând cuvintele
un voyageur solitaire est un diable
și disperarea acelei ultime concluzii
că în afară de carnea ta
tot mai absentă
nimic nu e har.
Sursa foto: fanatik.ro
