Adriana Ungureanu 
Scandalul impozitării salariilor angajaților din România a fost întrerupt, la un moment dat, de știrea scăderii indicelui bursier pe piața americană cu peste 1500 puncte. Se întâmpla în seara zilei de joi, 1 februarie, și se spera să fi fost o problemă izolată, în condițiile în care a doua zi piața bursieră își revenise și insufla un aer optimist. Săptămâna trecută, ziua de luni a fost marcată din nou de un trend în scădere, motiv de îngrijorare a investitorilor și nu numai, iar în următoarele zile știrile au urmărit cu mare atenție și neliniște evoluțiile bursiere ulterioare.
Cu toate că această poveste nu s-a întâmplat pe teritoriul țării noastre, invitații la emisiunile de talk-show din România au făcut zilnic referire la veștile primite din America și, mai mult ca sigur, mulți oameni de bună credință, neinițiați în domeniul economiei, s-au întrebat de ce ne preocupă ceea ce se întâmplă în alte părți, când noi avem de gestionat propriul dezastru.
Într-o masă imensă de știri-diversiune, care ne deturnează atenția de la fenomenele cu adevărat importante, este esențial să înțelegem că ceea ce se întâmplă în America are repercusiuni la nivel internațional, iar semnele nu sunt deloc bune, în condițiile în care se tot vorbește despre o nouă criză. În acest articol mi-am propus să explic pe înțelesul tuturor fenomenul bursier care a tulburat bunul mers al săptămânilor trecute.
În primul rând să lămurim puțin ce reprezintă acest indice bursier.
Indicele bursier reprezintă un indicator statistic ce cuprinde media prețurilor acțiunilor celor mai importante companii active pe piața bursieră respectivă. Numărul acestor companii diferă în funcție indicele analizat (variază de la câteva zeci la câteva sute, după cum s-a stabilit în indicele respectiv). Fiecare bursă operează cu proprii săi indici. Spre exemplu, Bursa de valori din România operează cu indicele principal BET, dar mai există și alții; în lume, cei mai importanți indici sunt Dow Jones, S&P 500, FTSE, DAX etc.
Scopul acestui indicator este de a arăta evoluția pieței acțiunilor, trendul general al tranzacțiilor și se stabilește în fiecare moment când bursa funcționează.
Ce s-a întâmplat vineri, 1 februarie 2018?
În cursul zilei respective, Departamentul Muncii din SUA a anunțat o creștere a salariilor mai mare decât se anticipa. Firmele care operează pe burse s-au grăbit să-și vândă acțiunile, ceea ce a dus la o prăbușire a prețurilor acestora, astfel că la sfârșitul zilei s-a înregistrat o coborâre cu peste 4% din valoarea inițială. Practic într-o singură zi toate companiile au pierdut, dar dintre acestea, cea mai mare scădere au înregistrat-o firmele Exxon Mobile și Chevron, iar cel mai bogat om al lumii a devenit mai sărac cu peste 5 miliarde de dolari. Cum piețele financiare sunt interconectate, efectele nu au întârziat să apară. La câteva ore (datorită fusului orar) s-a prăbușit piața bursieră asiatică, ca apoi să înceapă dezastrul în Germania, Marea Britanie și, paradoxal, dar nu inexplicabil, mai puțin în Franța. Bursa de valori de la București a resimțit seismul financiar la aceeași intensitate ca toți ceilalți.
Ce a influențat prăbușirea piețelor?
În condițiile în care indicatorii macroeconomici ai SUA sunt pictați în culori optimiste, firmele prosperă și fac angajări masive, dar totul pe un fond de îndatorare accentuat. Pentru a-și fideliza angajații, firmele au crescut salariile, veste care bucură opinia publică, dar care îngrijorează investitorii, întrucât fenomenul generează un efect economic în lanț devastator. Astfel, odată ce cresc salariile, crește consumul și totodată inflația. Cum inflația și dobânzile bancare sunt în conexiune directă, efectele finale se resimt la nivelul celor care au împrumuturi și datorează bani. Dobânzi mai mari înseamnă o mare problemă pentru companiile care au credite și și-au făcut niște planuri de funcționare și de dezvoltare, fiind nevoite să le revizuiască.
În mod paradoxal, investitorii sunt speriați de o evoluție economică optimistă, manifestând teama de a nu pierde ceea ce au acumulat. Astfel, mulți s-au înghesuit să-și vândă acțiunile și să investească în obligațiuni, care le-ar aduce un profit mai mare, pe fondul creșterii ratelor dobânzilor.
Care sunt efectele prăbușirii indicelui bursier?
Prăbușirea din 1 februarie a fost mai mare decât cea din 2008 (ca număr de puncte, dar nu ca procent), când a marcat începutul celebrei crize financiare. Atunci, o altă veste primită din partea autorităților a dus la prăbușirea indicelui bursier: Congresul SUA a refuzat ajutorul de 700 miliarde dolari pentru susținerea băncilor, pe fondul falimentului Lehman Brothers. Evenimentul bursier de săptămâna trecută ridică semnul de întrebare dacă nu ne paște acum o nouă criză. Important este de reținut că prăbușirea nu s-a produs brusc în ziua de 1 februarie 2018, întrucât indicele bursier a dat motive de îngrijorare cu câteva zile înainte, când trendul acestuia marca scădere treptată, până când în ziua fatidică a ajuns la cel mai scăzut nivel.
Cum spuneam, piețele financiare sunt interconectate. Actorii de pe bursele internaționale sunt companii sau indivizi care investesc în acțiunile altor companii ce operează nu doar în țările-gazdă ale burselor, cât și în multe alte țări. Când cineva pierde, apare un efect în lanț, iar dezastrul se propagă în țările celor implicați. Cum firmele românești de brokeraj au investit masiv pe piețele americane, efectele se resimt și pe teritoriul țării noastre, unde lichiditățile reprezintă o problemă la nivel național. În cazul în care vreo firmă care operează pe piața Bursei de Valori din România întâmpină dificultăți și are nevoie de lichidități, vinde acțiunile cu un preț foarte scăzut, poate produce un mare dezechilibru.
O vorbă celebră spune ”Când America strănută, restul lumii se îmbolnăvește de guturai!”. Realitatea demonstrează valabilitatea acestui proverb, dar marchează totodată posibilitatea unor probleme de sănătate economică serioase, în timp ce noi, românii, discutăm măsurile abjecte despre mutarea contribuțiilor în sarcina angajatului cu efectele perverse de scădere a venitului net, fără să ne protejăm câtuși de puțin în fața unui pericol iminent. Nu întotdeauna guturaiul este cel care omoară, ci propriul sistem imunitar deficitar.
