Nicolae Roșianu 
Basmul fantastic cunoaște șapte personaje. V. I. Propp le-a identificat și le-a descris funcțiile. Șapte personaje, dar un singur erou.
Care sunt cele șapte personaje: 1. adversarul; 2. donatorul; 3. ajutorul; 4. fata de împărat; 5. trimițătorul; 6. eroul; 7. impostorul. Ordinea nu este, după părerea noastră, arbitrară; eroul ocupă acest loc (al șaselea) pentru că – deși Propp n-o spune – „eroismul” lui nu este atât rezultatul propriilor acțiuni (funcții), cât rezultatul acțiunilor celorlalte personaje (donator, ajutor etc.)
Și fenomenul e universal.
Basmul fantastic – ca toate categoriile folclorului – cunoaște numai personaje pozitive și personaje negative, personaje „intermediare” în folclor nu există, după cum în concepția populară nu există nimic între bine și rău. Binele și răul sunt forțele care se înfruntă în basm, victoria fiind întotdeauna de partea binelui. Avem de-a face cu o etică populară elementară. Happy-end-ul este obligatoriu pentru orice basm autentic (basmul fără happy-end devine suspect în privința autenticității folclorice).
Personajele basmului fantastic sunt, de regulă, universale, cum universale sunt și majoritatea motivelor și subiectelor, de obicei, doar numele fixează un personaj într-un anumit basm, celelalte trăsături fiind comune, deci universale.
(va urma)
