Bitcoin cu ceapă

Săptămâna trecută rămăsesem fără ceapă și nu mă încumetam să pregătesc mâncarea de cartofi fără acest ingredient important. În astfel de momente, când îmi lipsește ceva esențial, rog pe cineva din casă să dea o fugă până la buticul din colțul străzii, magazinul salvator, care încă trădează o foarte bună funcționare, prin abundența și varietatea mărfurilor, în ciuda avalanșelor de supermagazine ca Penny, Kaufland și Lidl, ce gravitează pe o rază de un km în jurul acestui mic locaș unde găsesc absolut tot ce am (sau aș avea) nevoie.

Odată revenit acasă cu ceapa așteptată, soțul meu spune: ”Știai că la… se pot cumpăra și bitcoini?”

Bineînțeles, habar nu aveam. Dar mi s-a părut extrem de interesant, chiar dacă amuzant, să aflu că acolo unde se vinde ceapă, pot găsi și bitcoini, lângă vitrinele de sucuri. Pentru că acolo se află aparatul multifuncțional, cu aspect de bancomat rudimentar, cam inestetic, înalt de vreo doi metri, cu ecran în partea de sus și tastatură mai jos; când este în stadiul de repaus, adică atunci când nu-l folosește cineva, afișează mesaje referitoare la utilitatea sa: „aici se pot plăti facturi/ se pot efectua încărcări de cartele electronice/ se pot cumpăra bitcoini …”! Am aflat că cine vrea să cumpere o asemenea monedă, o poate face în limita cifrei afișate la cursul stabilit în ziua respectivă (spre exemplu, în ziua cu pricina, aparatul oferea o limită 1,1 bitcoin, la cursul de 52 426 lei). Tranzacția se încheie după depunerea banilor în aparat, prin primirea unei chitanțe și din acel moment, totul se mută pe Internet, cu condiția ca acea chitanță să fie păstrată.

Trebuie să admit, imaginația umană surprinzătoare este demnă de admirat atâta timp cât satisface niște dorințe sau necesități. Dacă facturile sau cartelele telefonice pot reprezenta probleme normale, de zi cu zi ale fiecăruia dintre noi, povestea cu bitcoinii mi s-a părut de-a dreptul incitantă, provocându-mă să mă concentrez asupra acestui subiect auzit de câteva ori de mine, dar puțin știut, cu atât mai puțin înțeles. Recunosc că mă obsedează subiectul de vreo trei luni de când fiul meu (18 ani) m-a anunțat că are de gând să-și orienteze economiile spre cumpărarea de bitcoin. Apoi, în urmă cu două luni am descoperit un anunț de închiriere a unui apartament din străinătate, care s-ar fi putut încheia și în această monedă. Mai nou, bitcoinul a apărut la magazinul din colț. Interesant este că începe să fie tot mai prezent în jurul meu, de aceea se cuvine să aflu mai multe despre acesta. Cum finanțele și moneda nu sunt domeniile în care excelez, a fost nevoie de ceva efort să adun cantitatea de informații, astfel încât să-mi fac o imagine de ansamblu, deși istoria bitcoin încă se scrie. M-am gândit că pot fi și alți curioși ca mine, de aceea profit să povestesc câte ceva din tainele acestui concept printr-o înlănțuire de întrebări logice, la care am identificat răspunsuri (dar care sunt departe de a fi epuizate). Așadar să descoperim împreună universul bitcoin:

1. Ce este bitcoin?

Este o monedă virtuală, care, în limbajul specialiștilor se numește ”criptomonedă”, adică ceva ce există, dar nu se vede. O serie de alte monede virtuale (în jur de 700) au fost create în timp; dintre acestea, bitcoin-ul s-a detașat net de toate celelalte, fiind cea mai utilizată în schimburile comerciale, bucurându-se de acceptabilitate în rândul investitorilor, impunându-și propriile standarde.

2. Cum a apărut bitcoin?

Istoria sa este poate cea mai „veche” dintre toate monedele virtuale. În anul 2008, Satochi Namakoto a publicat un articol despre acest concept prin care propunea o modalitate de tranzacționare directă, sigură, prezentând o serie de avantaje ale utilizării acestui tip de monedă virtuală. Astfel, printr-o tehnologie informatică denumită ”blockchain”, tranzacțiile se realizează fără intermediar, se protejează cumpărătorii și se elimină frauda. Singura condiție este ca cei care administrează serverele și nodurile de transmitere a informațiilor să fie de încredere. Marele avantaj îl reprezintă controlul asupra celor care tranzacționează, evitând astfel procesul de spălare al banilor.

După modelul bitcoin au apărut o serie de alte monede (denumite generic „altcoins”), fiecare încercând să-și impună propriile versiuni, dar, din păcate, acestea nu se bucură de acceptabilitate și dispun de puține lichidități, nereușind să convingă prea mult utilizarea lor în schimburile comerciale. Probabil istoria lor prea scurtă este realul impediment în calea unui succes răsunător. Dintre acestea, cele care se constituie în concurența lui bitcoin, încă departe de a-l egala, sunt: litecoine (2011), ethereum (2015), zec (2016), monero (2014).

3. Cum funcționează bitcoin?

Cum am povestit mai sus, bitcoin se cumpără cu bani gheață, apoi se utilizează asemenea unui card bancar încărcat cu banii aflați într-un cont, doar că nu există acel obiect din plastic emis de cineva anume (bancă), totul se mută într-un cont cu parolă dintr-un site (care se numește „portofel”) și de acolo se realizează orice plată sau încasare. Practic, dispare numerarul și totul devine mult mai simplu, virtual. Cei care intră în asemenea joc sunt inițiați prin cursuri online de utilizare a sistemului, prin trailere (filme demonstrative), astfel încât mediul bitcoin să devină prietenos. Aparatul din cartierul meu nu efectua tranzacția inversă, nu cumpăra bitcoin, rămâne de studiat dacă pe site-urile specializate este posibilă recuperarea efectivă de cash sau nu.

4. Bitcoin este o monedă sigură?

Bitcoin este o nișă, care, deși nu are mulți adepți, reprezintă cel mai dinamic sector ce capitalizează câteva miliarde de dolari (peste 6 miliarde). Totul se bazează pe calcule matematice extrem de complexe, gestionate de calculator.

Susținătorii argumentează prin atractivitatea mare a investitorilor spre acest gen de tranzacții, spre evoluțiile fulminante ale cotațiilor, scopul fiind acela de a depăși barierele tradiționale, de a simplifica procedurile, costurile, intermediarii și mai ales timpul de efectuare a tranzacțiilor.

Scepticii susțin că tocmai evoluțiile spectaculoase ale cotelor și investițiile ridicate reprezintă semne de îngrijorare care trădează supraestimare și o posibilă cădere liberă, asemănând povestea cu cea a Internetului din anii 2000, când, înainte de a se prăbuși se bucurase de investiții colosale. Unii consideră că nivelul bitcoin încă nu a ajuns atât de ridicat, dar cu siguranță va exploda și va dispărea la un moment dat, întrucât, asemenea oricărui exemplu de eșec similar din trecut, se alimentează prin sentimente și povești, fără să se bazeze pe reglementări clare sau să existe vreo bancă centrală care să îl gestioneze.

5. Cât este un bitcoin?

Urmărind date din ultimii doi ani, din site-uri diferite, am observat că cifrele nu sunt aceleași raportate pentru aceeași perioadă. Astfel, evoluția bitcoin a pornit de la aproximativ 400 dolari la începutul anului 2016, ajungând la peste 900 dolari în decembrie 2016, ca în decembrie 2017 să înregistreze cota de 13 800 dolari, oscilând în 2017 între un minim de 9200 dolari și un maxim de peste 17000 dolari.

Cum am spus mai sus, la mine în cartier se putea cumpăra cu 52 425 lei, iar netul este plin de informații referitoare la tranzacții în România.

6. Cum va evolua bitcoin în viitor?

Optimiștii speră în creșterea, consolidarea pe piață și multiplicarea tranzacțiilor. Pesimiștii așteaptă momentul în care se va sparge „bula”. Tot aceștia consideră că, atâta vreme cât această monedă nu acaparează sistemul tranzacțiilor comerciale și monetare, efectele vor fi dramatice pentru investitori și vor curge lanț asupra tuturor celor legați de aceștia.

Înțeleg că există avantaje și dezavantaje pentru a efectua tranzacții cu bitcoin. Am observat că site-urile implicate sunt realizate impecabil, convingătoare, prezentând parametri de susținere economică în culori optimiste, la fel cum și pe Facebook totul e bine și frumos. Dincolo de impresia artistică, mă întreb ce se află în spatele a ceea ce nu se vede? Oare există ceva sau cineva de încredere, neinvincibil? Întrebări legate de securitatea acestor servere, de cum se protejează acestea în fața unui atac cibernetic mai trebuie să culeg. Apoi, dacă pierzi acea chitanță sau ți se fură, ori îți moare calculatorul, se fură sau ai căpătat vreun virus, cum poți reintra în posesia a ceea ce îți aparține de fapt? Revenind la exemplul de mai sus, cel care își închiriază apartamentul în bitcoin, cum plătește impozitul aferent venitului său din chirie? Nu încetez să cred că atunci când nu este o reglementare oficială, prin care să se specifice drepturile și obligațiile fiecărei părți, ca în cazul unui eșec să existe protecție și tragere la răspundere, se numește speculație. De aceea, investigația mă situează în rândul scepticilor.

Trebuie să recunosc, mi s-a părut interesantă lecția aceasta de economie, mai ales că totul a pornit de la lipsa unei… cepe. V-am spus de nenumărate ori că „economia e în tot și în toate”! Acum mă credeți?

(sursa foto: bitcoin.org)