Rafila RaduRafila Radu
13.01.2018

Cu albastru din brȃndușe

când şuieră o frunză

povestea lui Iisus

atunci se face noapte-n fapta mea

şi aşa temoasă şi aşa ursuză

 

 

când la-mpărţitul de trofee

în numele meu litera se face scrum

nimeni nu mă strigă

nimic nu aud

 

 

atunci o-ntorc, din nou, din drum pe mama

s-aud, prin ceruri, uşor, cum înspre mine

ea coboară trepte.

 

 

cu albastru din brânduşe

într-o muţenie de lapte

plânsului meu, mama

iarăşi, îi pune blând cătuşe

 

 

o risipă de furtuni împrăştie

rugii mele forţa

până şi, tulburată, luna

soarelui îi predă

cu tot cu dimineaţă

roua si torţa.

Sursa foto: casadex.ro