Te țin minte

Te țin minte ochii mei;
M-am întâlnit ieri cu un drum
Ce fugea speriat dinspre mine,
Lung, şerpuind nehotărăt şi pustiu,
Uscat de arşiți
Căutând ploi dinspre locuri străine,
Dar
Te țin minte ochii mei…
Am luat drumul,
Speriat ca un copil,
De mână,
Şi-am alergat într-un suflet
La tine.

Te ține minte sufletul meu;
M-am întâlnit ieri
Cu o adunătură de oameni
Ce petreceau la groapă
Un mort
Şi-am zis: Fericit c-a plecat din pustiu,
Dar
Te ține minte sufletul meu
Şi nu pot pleca,
Dar nici sta
Dacă ştiu
Ca plec din pustiu în pustiu
Fără tine…

Te țin minte mâinile mele…
M-am întâlnit ieri cu o poiană cu flori
Ce ofta după brațe
Care să-i uşureze
Povara de culori,
Dar
Te țin minte mâinile mele…
Am lăsat tristă poiana
Şi-am alergat fără preget
Să culeg culoarea
Ochilor tăi.