Alina Neagoe 
De vreo…sute zile-ncoace ,
Mă loveşte-un gând nebun
Şi-mi răscoală-ntreaga-mi fire
Şi mă poartă tot pe drum,
Tulburându-mi brusc auzul
Precum apa din fântână
Când de sus cade din cumpeni,
Fără veste, grea ciutură,
Şi-mi stropeşte-n luciul minții
Cu atâta tevatură,
Cum că-n viața asta scurtă
Am iubit prea…
Cu măsură.
Of, ce rău mă doare gândul,
Mă aşez pe-un pod să zac,
Eu şi-o baltă de emoții
Strânse de-o juma’ de veac;
Stau, că poate-o sta şi gândul,
N-o mai fi aşa hain,
Să mă poarte după drag
Printr-o lume de străini,
Şi-mi duc mâna dreaptă-n sus
Să croiesc închinătură,
Dar aud gândul nebun
Spoind mintea-n strigătură
Că, şi de crezut, crezut-am toată viața…
Cu măsură.
Doamne, gândul mi-e nebun!
Mă ridic si fug în drum;
Nu, că plec în lumea mare,
Mi-oi găsi rost de scăpare.
Trec grăbit gârla pe-un pod
Şi-o țin drept spre tica Ion,
Şi-apoi tot drept spre izlaz ,
Să-i fac gândului necaz.
Hai, că dac-ajung la Olt,
Sunt în stare sa înot,
Până-n marginea cealaltă,
S-o-neca gândul odată?!…
Şi aud şuierătură: fugi, tu, fugi, dar…
Cu măsură.
Cad smerit lâng-un maidan,
Privind apele cum trag
Înspre mine şi mă-mbie
Să-i las gândului pustie
Casa-n care stă nebun
Şi-nchid ochii şi adun:
Câte drumuri am umblat,
Câte zile-am despuiat
De-ale gândurilor zdrențe,
Câte mâini mi-au dat binețe,
Câți ochi plâns-au lâng-ai mei,
Câte veri am râs sub tei,
Câte denii de Paşti, seara,
Câte rochii avea mama,
Câte şoarțe mama Leana,
Câte mâini m-au plămădit,
Câte brațe m-au iubit,
Câte guri m-or fi hulit,
Câte pietre-n bătătură,
Câte urmi de julitură,
Câte toate, cum trecură,
Le iubesc…
Fără măsură.
