Odilia Roşianu 
We’ve been through this such a long long time
Just tryin’ to kill the pain, o, yeah,
But love is always coming and love is always going
And no one’s really sure who’s lettin’ go today
Walking away
Ploi reci de noiembrie. Câteodată par fără de sfârșit. Iar altădată nici nu le observi; ba chiar le zâmbești. Dar e greu să ții o flacără aprinsă în ploaia rece de noiembrie. Va pâlpâi puțin, amăgind, și se va stinge încet. Definitiv.
November Rain de la Guns N’ Roses are o poveste stranie care începe prin 1983 și se încheie după 8 ani, în 1991.
Axl Rose, singurul din grup care se pricepea cât de cât la pian, a început, timid, să schițeze melodia inspirată, firește, dintr-o iubire. Axl și Slash erau îndrăgostiți de aceeași femeie care, fără a ezita prea mult, l-a ales pe primul dintre ei.
Când „pianistul” a afirmat că din istoria asta va face o melodie, cel părăsit a devenit nervos și a zis că n-o să interpreteze niciodată ceva care-i povestește viața, mai ales când acel „ceva” este atât de neplăcut.
Totuși, Axl a compus-o. O cânta obsesiv și afirma că va ajunge un succes, fără a se-ndoi vreo secundă de ceea ce credea. Nu-i dădea nimeni nicio atenție. Au sfârșit prin a o cânta live, chiar înainte de a o lansa, în 1992. Totuși, Slash nu „și-a pus chitara” decât pe o bucățică din piesă. Și nici până azi nu se știe care este.
Axl, după ce ieșise învingător în războiul iubirii, a dovedit că avusese o intuiție de invidiat – November Rain a fost și este un succes.
Vă invit să vizionați videoclipul a cărui producție a costat nici mai mult, nici mai puțin decât 1 milion de dolari. 🙂
