„… într-o zi de noiembrie, primăvăratecă zi, daa, cu voce spartă Picasso mi-a croncănit:
„… ceață și ploaie…
orașul pustiu – pustiu…
Moartea dansează…“ (Theophil Magus)
***
Suntem doar o sumă de speranțe, în mare parte: false.
Trei speranțe sunt întotdeauna adevărate pentru fiecare dintre noi:
Speranța – de a nu muri.
Speranța – de a muri.
Speranța – că Dumnezeu ajută.
Nu vedem Lumina, căci zilnic iubim cu ardoare Întunericul.
Minciuna este viață noastră zilnică.
Dragostea?…pur și simplu nu știm, dar nici nu prea ne interesează ce este.
Cea mai sinceră și profundă bucurie este cea mai sinceră și profundă tristețe.
Inima nu este decât un organ care pompează sânge.
Dumnezeu?…
Așadar, doar trei speranțe:
Speranța – de a nu muri.
Speranța – de a muri.
Speranța – că Dumnezeu ajută.
„… pe cărarea din
pădurea bătrînă doar
pașii mei se aud…“
***
***
RESPIRAȚIA
Creat de Leonard Oprea, acest nou eseu în literatura universală, „Respirația” – este o relativ scurtă, simplă și profundă meditație /aforism, cugetare, poezie, poem, proză scurtă, micro-eseu etc./ încheiată întru doar un haiku ce re-deschide meditația spre noi universuri de întrebări și răspunsuri asupra condiției umane.
(http://www.amazon.com/THEOPHIL-MAGUS-LIVING-BOSTON-Anna-Maria/dp/1462894763)
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Leonard_Oprea)
(http://christian-articole.blogspot.ro/2016/07/theophil-magus.html)