Domnița Ștefănescu 
29 iulie 1994. Braşov. La şedinţa filialei judeţene a PRM, conducătorii partidului îşi declară îngrijorarea în legătură cu continua degradare a situaţiei economice a ţării. Corneliu Vadim Tudor se gândeşte chiar să sancţioneze Guvernul, retrăgându-i sprijinul, deoarece i se pare că echipa Văcăroiu abuzează de bunăvoinţa PRM – „au impresia că o să-i ţinem în spate la nesfârşit”. O altă voce consideră că „Nu putem să mergem alături de PUNR şi PDSR la sinucidere”. Sinucigaşul PUNR se află însă la masa tratativelor cu premierul Văcăroiu (28 iulie).
– O delegaţie formată din Ioan Gavra, Valer Suian şi Valeriu Tabără dă un ultimatum Guvernului: până la 1 august să se treacă la curăţenia generală a aparatului guvernamental şi a ministerelor, în urma căreia să se renunţe la 30-50% din personal, inclusiv la acei miniştri acuzaţi de corupţie. Presa a mai aflat că la acea întrevedere PUNR a indicat şi ce miniştri să fie schimbaţi: Ioan Oancea, de la agricultură, Iulian Mincu, de la sănătate, şi Viorel Hrebenciuc, secretarul general al Guvernului. Probabil că PUNR-iștii știau că doar scaunul ministrului Agriculturii era şubred, de aceea au şi venit cu o piesă de schimb pentru acesta – Valeriu Tabără.
– Continuă evaluările Programului de privatizare al Guvernului. Constantin Avramescu, vicepreşedintele PSDR, consideră că această importantă măsură legislativă a fost luată în cel mai pur „stil ceauşist”, efectele ei fiind comparabile cu acelea ale părţilor sociale din vremea dictaturii care dădeau impresia cetăţenilor că sunt şi ei beneficiarii unor procente din profiturile realizate de economia naţională, totul fiind atunci doar o măsură propagandistică. Constantin Avramescu crede că se încearcă o reparaţie formală faţă de cei care şi-au vândut certificatele de proprietate. Înaintea cupoanelor nominative populaţia a primit certificate de proprietate nenominale, în cadrul aceluiaşi program de privatizare, pe care cei mai mulţi le-au vândut. Presa a comentat mult faptul că aceste certificate au fost vânate de personaje politice importante, printre cei acuzaţi de a fi acumulat rezerve considerabile de certificate fiind şi Constantin Bebe Ivanovici, PDSR, şi Viorel Hrebenciuc, PDSR. Vicepreşedintele PSDR mai apreciază că noua iniţiativă a Guvernului este nerealistă şi demagogică, deoarece propune nişte termene foarte strânse pentru realizarea împroprietăririi cu cupoane a populaţiei, termene care cu siguranţă vor fi mult depăşite, apoi, ceea ce-i grav, în urma împroprietăririi statul va rămâne stăpân pe 70% din capital, populaţiei revenindu-i un procentaj nesemnificativ (30%). Şi alţi reprezentanţi ai Opoziţiei au părerea că „privatizarea à la Văcăroiu” este de fapt o temporizare a privatizării. Referindu-se la viitoarele dezbateri parlamentare pe marginea acestui proiect de lege, Horia Rusu anunţă: „Noi nu vom fi de acord să legiferăm haosul din capul domnului Văcăroiu”.
– Victor Ciorbea, preşedintele CNSLR-„Frăţia”, afirmă că vechiul său coleg din mişcarea sindicală, Miron Mitrea, nu mai are răbdare şi s-a hotărât să devină om politic, gusturile sale mai recente dirijându-l către PDSR, la care va ajunge printr-o mişcare ocolitoare. Întâi va fi ales preşedinte al Partidului Solidarităţii Sociale, apoi acest partid va fuziona cu PDSR, lui Miron Mitrea acordându-i-se, conform uzanţelor, postul de vicepreşedinte al PDSR.
– Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Bucovina“ protestează energic împotriva a ceea ce consideră a fi „o hotărâre iresponsabilă” a Parlamentului de la Chişinău, adică adoptarea ca limbă de stat a limbii moldoveneşti, una şi aceeaşi cu limba română. Frontul Popular Creştin Democrat din Basarabia a dat publicităţii un memorandum în care consideră că recent adoptata Constituţie conţine prevederi antidemocratice, discriminatorii, represive şi antinaţionale (instituţionalizează şi legitimizează regimurile separatiste de la Tiraspol şi Comrat, legimizează teoria stalinistă despre existenţa „limbii moldoveneşti” şi „a poporului moldovenesc” diferite de limba poporului român, limba rusă dobândeşte din nou statut privilegiat şi păstrează structura de tip sovietic a administraţiei locale). Constituţia urmează să intre în vigoare la 27 august, dar până atunci Frontul Popular intenţionează să strângă semnături de la populaţie, în vederea revizuirii textului legii legilor din Republica Moldova. Guvernul României constată, cu regret, că prin Constituţia adoptată de Parlamentul Republicii Moldova şi promulgată de Mircea Snegur la 29 iulie 1994 se neagă caracterul de stat românesc al acestei ţări, ceea ce duce la încurajarea atitudinilor antiromâneşti ce se fac auzite chiar în Parlamentul Moldovei, conform cărora, printre altele, România ar primejdui independenţa Republicii Moldova. Oamenii politici de la Chişinău consideră că declaraţia Guvernului României va conduce la înrăutăţirea relaţiilor dintre cele două state şi atrag atenţia Bucureştiului că după 27 februarie ’94, la Chişinău a venit la putere alt partid decât cele precedente.
