Adriana Ungureanu 
Personal admir oamenii care se dovedesc capabili să-și descopere pasiunea și s-o transforme într-o formă care completează latura lor profesională. O astfel de persoană este chiar domnul Vosganian, economist și scriitor valoros totodată. Dacă până în prezent s-a remarcat în viața politică și literară, săptămâna trecută s-a întrecut pe sine-însuși, atrăgând toată atenția opiniei publice când a afirmat că ”fiecare ou mâncat de la găina din curte văduvește bugetul de cincizeci de bani”, amintindu-ne de un alt prim-ministru din trecut, care ne invita ”să-i numărăm ouăle”!
Am constatat cu stupoare cum oameni cu pretenții s-au lăsat purtați de val, aducându-și contribuția la escaladarea vorbelor aruncate parcă special să creeze diversiune – într-un moment în care se petreceau câteva evenimente interesante – întreaga poveste degenerând într-un umor sadic care viza ideea că orice se prepară în casă sau în curte afectează bugetul de stat.
Un om serios, care înțelege fenomenul în profunzime, nu s-ar fi legat decât de inepția afirmației, întrucât statul nu are cum să fie păgubit cu suma de 50 de bani, care reprezintă prețul aproximativ de vânzare al unui ou, pentru că nu statul este cel care îl deține și îl vinde, ci firmele particulare. Statul poate fi păgubit cel mult cu TVA-ul aferent, de 9%, adică de 0,045 lei, respectiv cu impozitele aferente întregului proces de producție (forță de muncă) și de comercializare (impozit pe venit) și care revin exclusiv celor care produc, transportă și vând. Procesul este atât de complicat, iar sumele atât de mici, încât exemplul chiar nu merita atâta atenție. Să fiu sinceră, mi-am amintit de o profesoară de economie, care trăia cu convingerea că situația României se va îmbunătăți după ce pâinea va fi vândută oficial cu TVA. Pe mine mă amuză că se construiesc sub nasul nostru blocuri, case, vile, clădiri de birouri, în condiții de aprobări precare și care se vând pe bani inimaginabili, iar noi ne împiedicăm de ouă și de pâine. Dar e minunat că ne distrăm și ne exersăm imaginația!
Problema interesantă este alta. În timp ce toată lumea era ocupată să râdă de ouăle de găină ale lui Vosganian, s-au concentrat trei evenimente cu impact economic:
-
ROBOR a crescut, apoi BNR a intervenit, influențând o ușoară scădere a acestuia.
S-o luăm puțin sistematic. ROBOR este un indicator care reprezintă rata dobânzilor de împrumut dintre bănci și se calculează ca o medie între dobânzile primelor zece bănci comerciale. Orice împrumut bancar al unei persoane fizice sau juridice se bazează pe evoluția ROBOR, dar și pe alți indicatori specificați prin contractul dintre bancă și beneficiarul creditului. Crescând acest indicator, automat creditele au devenit mai scumpe, pentru că oamenii au de restituit sume mai mari și în consecință vor consuma mai puțin. În ziua de marți, 3 octombrie, ROBOR a atins cel mai mare nivel din ultimii trei ani (de 1,8%). Explicațiile sunt de ordin tehnic și converg mai mult spre ineficiența statului de a crea lichidități. Pentru a contracara impactul psihologic al celor care au credite, BNR a injectat lichidități pe piață (de 9 miliarde de lei), ceea ce a dus la o ușoară scădere a ROBOR la nivelul de 1,75%.
Dacă ne-am fi concentrat atenția, am fi constatat un test perfect, o simulare pentru ce va urma. Pentru că banca a dat informații cu privire la viitor, cum că inflația va crește spre nivelul de 2,5%, ceea ce înseamnă că vin oficial vremuri nu tocmai ușoare, mai ales pentru că realitatea depășește cu mult visul din statistici.
2) scandalul SPLIT TVA este departe de a se fi terminat. În presă s-a aruncat o petardă cum că în Senat cineva a propus aplicarea parțială a acestuia. Știrile s-au oprit la acest nivel. Când ne amuzam de ouăle de găină ale lui Vosganian, legea a intrat de câteva zile în vigoare, deocamdată opțional, iar efectele ei dramatice vor începe din ianuarie 2018, când va intra în vigoare cu obligativitate pentru toate firmele.
3) SRI avertiza (în sfârșit!) asupra diversiunilor rusești din instituțiile de stat. Deși știrile par că vin din direcții diferite, orice (ni) se întâmplă are în final implicație economică, chiar dacă nu avem informații suficiente, transparente. De pildă, atacurile informaționale rusești pe care începem să le simțim la radio și televizor rezonează cu informația despre recepția unor avioane americane, achiziționate recent, din bugetul statului lipsit de lichidități pentru cultură și educație.
Sunt într-un moment în care încep să înțeleg rolul tuturor vorbitorilor publici, al celor care apar în fața națiunii să se exprime, să convingă. Când noi ne uitam și râdeam de ouăle de găină ale lui Vosganian, se întâmplau multe chestiuni importante pentru țară. Eu mereu spun celor care vor să mă audă și pe mine: când toți se uită într-o direcție, orbecăind prin întuneric, e bine să căutăm lumina. De acolo putem vedea mai clar ceea ce (ni) se întâmplă!
