Ramona Müller
„Nu mă uit niciodată înapoi, știi. Mi-am facut primul film acum 30 de ani. ”
„Am aflat mai multe despre iubire, altruism şi înţelegere umană de la oamenii pe care i-am întâlnit în această mare aventură a bolnavilor de SIDA decât am făcut-o vreodată în lumea acerbă, competitivă în care mi-am petrecut viaţa.”
Anthony Perkins (4 aprilie 1932 – 12 septembrie 1992) a fost un renumit actor de teatru și film american. După aparițiile pe scenele de amatori, debutează pe micile ecrane, apoi pe marile ecrane în 1953 și pe Broadway în 1956 (Theatre World Award). Îl ajută ținuta artistică, o siluetă bine proporționată, având 1,88 m, la care se adaugă expresivitatea personalității sale, chipul lui reușind să evoce o gamă diversă a trăirilor afective.
Cu o carieră cinematografică de aproape patru decenii, Anthony Perkins cunoaște celebritatea în anul 1960, cu rolul din filmul „Psycho”, în care interpretează personajul hitchcockian Norman Bates, care-i marchează cariera.
Acest rol ar fi trebuit jucat de un actor renumit al acelui timp, Rod Steiger. Filmul este turnat alb-negru, fiind apropiat stilului de televiziune de atunci. Personajul Norman Bates este interpretat magnific de către Anthony Perkins, dată fiind multitudinea de obsesii și psihoze, jocul său provocând compasiune, dar și aversiune. Iscusința lui Hitchcock este pusă în evidență în scena dușului care cuprinde 70 de planuri, filmate în numai 45 de secunde, o alternanță de imagini care creează efectul de instabilitate în desfășurarea dramei. Cu acest rol, actorul cunoaște succesul internațional.
În anul 1961, Anthony Perkins primește premiul de interpretare de la Cannes pentru filmul „Goodbye again“ („Vă place Brahms?”) în care joacă rolul tânărului îndrăgostit de o femeie mai în vârstă, interpretată de inegalabila Ingrid Bergman.
Roluri de succes au fost şi cel al unui reverend din ”The Life and Times of Judge Roy Bean“ (Viaţa şi epoca judecătorului R. B.) al regizorului John Huston, cel din cunoscutul ”Murder on the Orient Express“ (Crima din Orient Express) sau cel al inspectorului Javert dintr-o versiune pentru televiziune a romanului „Mizerabilii“ de Victor Hugo.
Perkins rămâne tributar sufletește primului film de mare succes și va mai juca în alte trei continuări ale acestuia, ultima fiind regizată chiar de el. Este nominalizat la Premiul Saturn pentru cel mai bun actor.
În 1973 s-a căsătorit cu fotografa Berinthia „Berry” Bereson, cu care a avut 2 copii: Oz și Elvis. Spre sfârşitul vieţii, Anthony Perkins a jucat mai mult în filme de televiziune. Trebuia să-şi împrumute glasul doctorului Wolfe, un dentist din episodul „Ultima ieşire spre Springfield“ al serialului „The Simpsons“, dar s-a stins înainte de a face înregistrarea.
În 1990 actorul făcea dezvăluiri tabloidul National Enquirer în care afirmă că este seropozitiv, infectat cu HIV, secretul fiind păstrat timp de câțiva ani buni, de prin 1986 de pe vremea când se turna ”Psycho III”. Deși a păstrat secretul o bună perioadă, a lucrat cu Berenson pentru Project Angel Food, o organizație care oferă mese pentru persoanele care sunt domiciliate acolo din cauza HIV. Chiar în aceste condiții, soția lui i-a rămas alături, păstrând secretul pentru ca actorul să poată lucra.
Cu puţin înainte de decesul său, la numai 60 de ani, Anthony Perkins primise premiul pentru întreaga carieră la Festivalul Internaţional al Filmului de la San Sebastian, precum şi o stea pe celebrul „Walk of Fame“ din Hollywood. Soția lui a fost victima atacurilor teroriste de la 11.09.2001, în Boston.
