Spiritul – pasăre-n zbor

Chiar dacă trupul

e prizonier în colivia timpului,

spiritul îmi este liber –

pasăre-n zbor.

În vis îmi cresc aripile

cu câţiva centimetri,

să pot atinge cerul,

să-i deschid pleoapele

către mine.

Spiritul meu este liber,

nu cere nimic din ce nu se poate da

ştie ce-i viaţa şi moartea,

curajul de a căra stelele-n spate

către ziua de mâine.

Am făcut echilibristică

pe marginea durerii

fără să mă tem

şi am învăţat să fiu liberă

ca un fir de iarbă-n vânt,

ca o floare-n palma ploii,

ca un val veșnic îndrăgostit de țărm,

ca o mare – jumătatea unui cer

ca o pasăre dansând prin furtuni,

ca o umbră ce se oglindeşte

în clipa ce vine,

ca pădurea înlăcrimată de rouă,

ca Natura cu ochi verzi

ce-mi spune că: Sunt!

Veșnicia într-un bob de pământ.

Sursa foto: weblogro.com