Emil Brumaru 
Regina Mab e-atît de ciufulită
Cînd duce păpădiile-n ispită
Și-apoi le suflă globurile-n cer
Ca să plutească moale pînă pier.
Ea toarnă-n solnițe pe-ascuns piper,
Fură din ouăle de pitulici bănuțul,
Cu oiștea în gard bagă căruțul
Și-mpinge cîte-o nimfă, din picioare,
Să cadă ca o fleașcă prin izvoare
Vădindu-ne căpșuna-i ditai mare.
Pe urmă fuge și-și pitește fundul mic
Încît îl poți sorbi c-un polonic
Sau și mai îndrăzneață ni-l arată
Bombat pe-o frunză verde de salată
Ca să i-l tăvălim periculos
Cît îngerii își lasă pleoapa-n jos…
(sursa foto: shutterstock.com)
