O limbă de pantofi

După ce s-a descălțat de pantofi, l-a izbit în nas mirosul greu pe care-l răspândeau picioarele sale. Cât ai zice pâs, și-a scos ciorapii, iar cu ei în mână a înconjurat banca, a lipăit strâmbând din nas spre cișmeaua din spate, unde s-a spălat pe picioare și și-a clătit ciorapii, pe care, câteva minute mai încolo, i-a înșirat pe spătarul băncii, la uscat, iar el s-a așezat alături, pe scaun, întinzându-și picioarele în părți, pe deasupra pantofilor săi negri, de lac. Era mort de foame și Ion nu apărea. Mai bine mă duceam eu după haleală, că eu aș fi făcut mai repede rost de ea, își spunea ofticat Vova. Dar când deja nu mai știa ce să mai facă pentru a uita de foame, a apărut și Ion, zâmbind victorios. A scos din buzunarul său soios o conservă și a trântit-o între ei, pe bancă. Vova a apucat în mână conserva și o examina hămesit.

-E scrumbie, din Marea Neagră. Hai mai repede s-o deschidem. Uf, ce foame îmi este. Nu auzi cum îmi chiorăie mațele?

-De parcă mie nu-mi chiorăie, dar cu ce s-o deschidem?

Într-adevăr, nu aveau cu ce.

-Dar de ce nu ai furat și un cuțit?

-M-ar fi văzut. Și așa toți stăteau cu ochii pe mine și unde mă duceam, mereu se lua și câte unul după mine, abia de-am reușit să bag în buzunar conserva asta.

-Mare noroc că nu te-au prins.

-Pe mine să mă prindă!

-Dar data trecută au pus laba pe tine.

-Pentru că eram în Linela. Dar acum am fost în Green Hills, unde, auzi?, niciodată nu m-au prins.

Ambii erau tare plouați, pentru că mureau de foame lângă conservă. Deodată, Ion a sărit ca opărit în picioare.

-Eu știu cum s-o deschid.

-Cum?

-Cu limba de pantofi.

-Tu ai o limbă de pantofi?

-Da. Când am furat pantofii ăștia negri de lac, am furat și limba de pantofi. Ce, ai uitat?

Ion a înhățat o bucată de piatră și a început să izbească cu ea în capul limbii de pantofi, până când aceasta a pătruns în conservă. Mai departe a fost mai ușor. Acum foloseau limba de pantofi pe post de lingură de mâncat și o plimbau de la unul de la altul plină cu carne de pește, până au golit conserva. Li s-au amestecat limbile când Vova l-a trimis pe Ion să spele limba de pantofi.

-Da de ce eu? Și de ce nu tu? Du-te tu și o spală că eu am făcut rost de conservă.

Vrând-nevrând, Vova a mers la cișmea și a spălat el limba de pantofi, iar Ion a aruncat conserva în pubelă. Acum erau sătui și aveau poftă de vorbă și Ion și-a culcat brațele pe cantul de sus al spătarului și i-a spus, râgâind:

-Ai auzit că un angajat al ambasadei Rusiei a dat cu mașina peste o femeie pe trecerea de pietoni?

-Am auzit.

-Și cât mai putem noi răbda?

-Da tu ai auzit că americanii vor să ne fure pământul?

-Nu să ne fure pământul, ci să caute gaze și petrol.

-Ba să ni-l fure.

Lui Vova i s-a aprins balega într-o secundă și și-a scos limba de pantofi din buzunar și i-a împlântat-o lui Ion burtă, iar acesta s-a speriat așa de tare că a ras putina. Vova a luat ciorapii de pe spătar și i-a încălțat așa uzi cum erau. După care, cu ajutorul limbii de pantofi și-a încălțat pantofii săi negri de lac și s-a pornit legănat să-și caute prietenul.

(sursa foto: happymax.ro)