Maria Morariu 
În spatele unui talent uriaş se ascundea o modestie exemplară, acestea fiind caracteristicile unei actriţe iubită şi de public şi de colegii ei.
Născută la Dorohoi, soră mai mică a actorului Ştefan Tapalagă, pe aceeaşi stradă cu actorul Octavian Cotescu, Rodica Tapalagă (12 ianuarie 1939 – 18 decembrie 2010) avea să părăsească acest oraş la numai 3 luni, atunci când familia se muta la Bucureşti, unde tatăl său primise un post de funcţionar la Banca Naţională a României.
De pe la vârsta de 5 ani, Rodica Tapalagă a început să recite versuri într-o echipă sindicală a Băncii Naționale din Bucureşti. Din aceeași echipă au făcut parte mari artişti lirici precum: Mircea Buciu, Virginia Leu, Zenaida Pally. Tot cu ea, Rodica Tapalagă a susţinut numeroase spectacole şi turnee în Bucureşti şi în ţară. Iniţial a recitat poezii de Eminescu; apoi, după instaurarea regimului comunist, a recitat poezii de propagandă scrise de Maria Banuş, Dan Deşliu, Veronica Porumbacu sau Alexandru Toma. Cu echipa sindicală de artişti, Rodica Tapalagă, însoţită de mama ei, a efectuat spectacole şi în penitenciare precum Poarta Albă sau la Bicaz. Artista mărturisea faptul că, la vârsta de 11 ani, s-a retras deliberat din această echipă sindicală, deoarece începuse să citească mult şi să-şi dea seama că „propaganda nu stă bine alături de actul artistic”.
În anul 1958, în timp ce era studentă la ATF, Rodica Tapalagă îşi face debutul în cinema. Fiind una dintre studentele cele mai bune, ea a fost chemată la probe pentru filmul „Alo, aţi greşit numărul!”, în regia lui Andrei Călăraşu. Fiind imediat acceptată, artista a debutat alături de Iurie Darie, Stela Popescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Ştefan Bănică şi fratele său, Ştefan Tapalagă. Acesta a fost începutul colaborării profesionale a fraţilor Tapalagă.
A creat roluri pe scenele mai multor teatre: Teatrul Național din Craiova, Teatrul Nottara și Teatrul Mic. Din 1961 până în 2010 (cu o scurtă întrerupere între anii 1977-1981 când a jucat la Teatrul Mic) a fost membră în trupa Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” din București, fiind ultima actriță angajată personal de Lucia Sturdza Bulandra.
La moartea Rodicăi Tapalagă, Ducu Darie, directorul Teatrului Bulandra din Capitală, a rememorat prima întâlnire pe care au avut-o. Regretata actriţă a înlocuit-o pe Ileana Predescu, într-o piesă de Cehov. „După o singură zi de repetiţii, a intrat în spectacol şi am avut premiera la Cracovia. A fost aşa de bună încât Andrzej Wajda, marele regizor polonez, a venit să le sărute mâinile actriţelor după terminarea piesei”.
